Un obiect cosmic misterios se mișcă atât de repede încât ar putea părăsi Calea Lactee. Cercetătorii nu știu sigur ce este
Un obiect cosmic descoperit de o echipă de cercetători profesioniști, împreună cu un grup de voluntari interesați de astronomie, se mișcă atât de repede prin Calea Lactee încât ar putea scăpa de gravitația galaxiei noastre și ar putea ajunge în spațiul intergalatic, potrivit unui nou studiu citat de CNN.
Acest corp ceresc misterios, care ar putea fi o pitică roșie - cel mai mic tip de stea - sau o pitică cenușie, un obiect cosmic aparte care este mai mic decât o stea, dar mai mare decât o planetă, se deplasează prin spațiu cu o viteză de aproximativ 600 de kilometri pe secundă. În comparație, Soarele nostru de mișcă prin Calea Lactee cu 200 de kilometri pe secundă.
Dacă se confirmă că este vorba despre o stea, obiectul va fi prima stea de „hiperviteză” cu masă foarte mică, potrivit cercetătorilor care au publicat studiul în revista Astrophysical Journal Letters.
Stele cu masă mică sunt mult mai numeroase decât cele cu masă mare, dar sunt mai greu de detectat pentru că sunt mai reci și mai puțin luminoase.
Prima stea de hiperviteză (ultra-rapidă) a fost descoperită în 2005, cu toate că oamenii de știință bănuiau că ele există încă din 1988. Ele sunt extrem de rare, ceea ce face ca această descoperire să fie atât de „entuziasmantă”.
Cercetătorii care au descoperit obiectul sunt implicați într-un proiect prin care se încearcă găsirea celei de-a noua planete din sistemul solar, o presupusă planetă care s-ar învârti în jurul Soarelui pe o orbită mult mai îndepărtată decât cea a planetei Neptun, ultima din sistemul solar.
Participanții la proiect, printre care se numără și amatori ai astronomiei care nu au o pregătire științifică, caută tipare și anomalii îm imaginile și datele colectate de misiunea NASA Wide-field Infrared Survey Explorer, care a cartografiat cerul în lumină infraroșie din 2009 până în 2011.
Steaua J1249+36 le-a sărit în ochi voluntarilor care analizau datele acum câțiva ani pentru că steaua se mișca cu o viteză egală cu 0,1% din viteza luminii.
„Viteza și traiectoria ei arată că se mișcă destul de repede încât ar putea scăpa din Calea Lactee”, a spus autorul principal al studiului, Adam Burgasser, profesor de astronomie și astrofizică la Universitatea din California San Diego.
Ce este o pitică cenușie - între o stea și o planetă
Masa foarte mică a stelei le-a dat bătăi mari de cap cercetătorilor, care nu știau dacă este vorba despre o stea foarte mică sau o pitică cenușie – un corp ceresc care este între o stea și o planetă.
Piticele cenușii sunt mai masive decât planetele, dar nu destul cât să devină stele. Niciunul dintre aceste obiecte descoperite până acum – peste 4.000 – nu are o viteză atât de mare precum stelele fugare observate de astronomi în ultimele două decenii.
Datele obținute de Observatorul Keck din Hawaii arată că steaua ar fi o stea subpitică L, care are o masă mult mai mică și este mult mai rece decât Soarele. Subpiticele reci sunt cele mai vechi stele din galaxie.
Combinând datele de la mai multe telescoape, astronomii pot prezice acum că steaua J1249+36 va părăsi la un moment dat Calea Lactee. Rămân însă multe întrebări legate de natura obiectului.
Masa obiectului este atât de mică (pentru o stea) încât ar putea fi chiar sub limita minimă a unei pitici roșii, ceea ce ar însemna că este o pitică cenușie – adică, nu este tocmai o stea.
Prin înțelegerea naturii exacte a acestui corp ceresc, astronomii vor putea determina și perioada când va scăpa de sub acțiunea forței gravitaționale a galaxiei noastre.
Acum câțiva ani, astronomii au descoperit o gaură neagră supermasivă în centrul Căii Lactee care i-a dat o viteză amețitoare unei stele ce va părăsi definitiv galaxia peste 100 de milioane de ani.
Două posibile explicații pentru viteza atât de mare a obiectului
Cercetătorii cred că există două scenarii posibile care explică felul în care J1249+36 a prins o viteză atât de mare.
Se poate ca micuța stea să fi făcut parte dintr-un sistem binar în care a doua stea era o pitică albă – nucleul rămas în urma unei stele moarte.
În acest caz, dacă cele două stele erau apropiate, pitica albă „fură” din masa stelei însoțitoare și explodează într-un fenomen numit „nova”. Iar când pitica albă acumulează prea multă masă, se va prăbuși și va exploda într-o „supernovă”.
Cealaltă variantă presupune ca J1249+36 să fi făcut parte dintr-un roi globular – o aglomerare de stele legate între ele de propria gravitație, formând o sferă.
Astronomii spun că în centrul acestor roiuri există perechi de găuri negre care pot catapulta stele ce se apropie prea mult de ele.
Editor : Raul Nețoiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
