Arheologii din Grecia au descoperit unelte de lemn de mână vechi de 430.000 de ani, cele mai vechi exemplare de acest fel din lume. Cele două unelte, găsite în Peloponez, sudul Greciei, au fost create de o specie de hominin necunoscută care a trăit înaintea oamenilor moderni, informează Live Science.
„Aceste obiecte reprezintă cele mai vechi unelte de lemn de mână descoperite vreodată, împingând cu cel puțin 40.000 de ani dovezile utilizării acestui tip de unelte”, au scris cercetătorii într-un comunicat.
Una dintre uneltele de lemn, găsită în situl Marathousa, are o lungime de 81 centimetri și este ciobită și despicată la un capăt, ceea ce sugerează că a fost folosită probabil ca baston de săpat.
„Unealta are o morfologie și o dimensiune comparabile cu bastoanele de săpat”, au scris autorii studiului, publicat pe 26 ianuarie în revista PNAS.
Cealaltă unealtă de lemn are 5,7 centimetri lungime și a fost complet decojită, cu capătul rotunjit și cu mici indentări. Nu este clar la ce a fost folosită, dar este posibil să fi servit la confecționarea uneltelor din piatră, au precizat cercetătorii.
Potrivit studiului, artefactele au fost îngropate în sol umed, ceea ce a permis conservarea uneltelor de lemn și a altor materiale organice într-un mediu cu oxigen redus.
Oamenii de știință au excavat și rămășițele de animale și plante de la sit, ceea ce le-a permis să reconstruiască cum arăta peisajul în perioada în care au fost folosite uneltele.
„Fauna include mamifere terestre și semiacvatice, precum și moluște de apă dulce, țestoase și păsări, indicând un mediu bogat de mal lacustru”, au scris autorii studiului.
Descoperirile includ și rămășițe de elefanți, hipopotami, cerbi și mistreți.
La momentul utilizării uneltelor de lemn, clima în Europa trecea printr-o „perioadă glaciară extrem de rece”, însă acest mediu de lângă lac ar fi oferit condiții relativ confortabile, a declarat pentru Live Science Annemieke Milks, arheolog la Universitatea din Reading, Marea Britanie.
Uneltele datează de aproximativ 430.000 de ani — cu circa 130.000 de ani înainte de apariția Homo sapiens — și nu se știe exact ce specie de hominin le-a creat.
„Nu există rămășițe umane din Marathousa pentru această perioadă și momentan există o oarecare ambiguitate privind specia de hominin. Ar putea fi Homo heidelbergensis sau, posibil, Neanderthalieni foarte timpurii”, a spus Milks.
Anterior, la sit fuseseră identificate unelte din piatră și os, iar descoperirea recentă a uneltelor de lemn indică faptul că oamenii timpurii foloseau o varietate de materiale, a menționat Milks. De exemplu, cea mai veche structură din lemn cunoscută în lume, descoperită în Zambia, datează de 476.000 de ani și este chiar mai veche.
„Înțelegem că acești hominini aveau cunoștințe despre proprietățile diferitelor materiale și foloseau unelte diferite, probabil pentru sarcini diferite”, a spus Milks.
„Cred că acest lucru ne ajută să înțelegem modul în care oamenii din trecutul îndepărtat foloseau atât de multe materiale și resurse din mediul lor.”
Katerina Harvati, profesor de paleoantropologie la Universitatea din Tübingen, Germania, și coautoare a studiului, a declarat pentru Live Science că aceste unelte „oferă o privire rară asupra unei componente a tehnologiei lor despre care știm foarte puțin, cea bazată pe materiale vegetale [perisabile], mai degrabă decât pe piatră.”
Ele „subliniază adaptabilitatea și flexibilitatea comportamentală a homininilor din Marathousa”, a adăugat ea.
Săpăturile la sit au fost efectuate între 2013 și 2019. Bastonul de săpat a fost descoperit în 2015, iar unealta de lemn a cărei utilizare este incertă a fost găsită în 2018.
Editor : Ș.A.
