Persoanele care încearcă să scape de efectele crizei climatice care le afectează ţările, refugiaţii climatici, nu mai pot fi forţaţi să se întoarcă în ţările lor de origine de către statele în care ajung, a decis, luni, ONU prin comitetul său pentru drepturile omului, relatează CNN.
Cazul avut în vedere de ONU este cel al lui Ioane Teitiota, cetăţean al statului Kiribati, care a fugit în Noua Zeelandă unde a cerut protecţie din partea statului, susţinând că viaţa sa este în pericol în ţara sa de origine, în condiţiile în care statul insular din Pacific ar putea fi prima ţară a lumii care să dispară din cauza creşterii nivelului oceanului.
Comitetul a votat împotriva cererii lui Teitiota, argumentând că viaţa sa nu este într-un pericol iminent, însă a subliniat faptul că ţările care încearcă să-i deporteze pe viitorii refugiaţi climatici le-ar încălca drepturile fundamentale.
Decizia ar putea avea un impact semnificativ pentru viitoare cazuri legate de refugiaţi climatici, având în vedere faptul că un număr semnificativ de persoane sunt forţate de fenomene extreme să plece din casele lor.
Secetele, scăderea siguranţei alimentare şi creşterea nivelului oceanelor ar putea forţa zeci de milioane de oameni să plece din regiunile în care locuiesc în următorii ani. Un studiu din 2018 al Băncii Mondiale a arătat că 143 de milioane de oameni din Asia de Sud, Africa sub-sahariană şi America Latină riscă să devină refugiaţi climatici.
În decizia sa, comitetul ONU a citat articolele 6 şi 7 din Pactul Internaţional pentru Drepturi Civile şi Politice, care sigură indivizilor dreptul la viaţă.
„Având în vedere faptul că există riscul ca o întreagă ţară să se scufunde în ocean, condiţiile de viaţă într-o asemenea ţară ar putea deveni incompatibile cu dreptul la o viaţă demnă”, se arată în decizie. Din cauza eroziunii coastelor şi a contăminării apei potabile, Kiribati ar putea deveni nelocuibilă până în 2050.
Editor: Adrian Dumitru
