Un nou studiu publicat luni a furnizat cea mai clară dovadă de până acum a faptului că Groenlanda a fost în mare parte lipsită de gheaţă pe parcursul ultimului milion de ani, când nivelurile de CO2 din atmosferă erau mult mai scăzute decât în prezent. Implicaţiile pentru omenire pot fi imense, deoarece această cercetare stârneşte temeri cu privire la un risc mai mare de creştere a nivelului mării decât se prevăzuse anterior.
„Ştim de acum că întreaga calotă glaciară este vulnerabilă în faţa riscului de topire”, a declarat Paul Bierman, profesor la Universitatea Vermont şi principal autor al studiului.
Cercetătorii din echipa sa au descoperit resturi de plante şi de insecte într-un eşantion de gheaţă prelevat de la o adâncime de trei kilometri, în centrul insulei acoperite de gheţuri.
Eşantionul de gheaţă, denumit GISP2, a fost prelevat în 1993. El a fost deja studiat, însă nimeni nu s-a gândit până acum să caute fosile în centrul său, deoarece ideea că Groenlanda ar fi fost lipsită de gheaţă în trecutul geologic recent părea foarte puţin probabilă.
„Am văzut literalmente acele fosile în prima oră sau chiar în prima jumătate de oră de lucru”, a povestit Paul Bierman, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Un întreg ecosistem sub gheață
Spre uimirea lor, cercetătorii au descoperit, într-un strat gros de aproximativ opt centimetri, lemn de salcie, ciuperci, o sămânţă de mac şi chiar ochiul unei insecte. Studiul, publicat în revista PNAS, sugerează că un întreg ecosistem a existat în acest loc şi în această perioadă.
Dacă gheaţa din centrul insulei s-a topit, atunci este aproape sigur că ea a lipsit de pe majoritatea acestui teritoriu vast, afirmă Paul Bierman. Ceea ce nu este de bun augur, având în vedere încălzirea globală actuală.
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră actuale nu vor fi reduse considerabil, calota glaciară a Groenlandei s-ar putea topi aproape în întregime în secolele sau mileniile următoare, ceea ce ar duce la o creştere a nivelului mării cu aproximativ şapte metri şi ar face să dispară oraşe costiere din lumea întreagă.
„Sute de milioane de persoane din lume îşi vor pierde locul în care trăiesc”, a avertizat acelaşi cercetător.
Eșantioane diferite, rezultate similare
În 2016, cercetătorii au studiat acelaşi eşantion din 1993, folosind o tehnică de datare şi au stabilit că acesta nu putea fi mai vechi de 1,1 milioane de ani.
Potrivit estimărilor lor, dacă gheaţa s-a topit în acel loc (şi a permis apariţia florei şi a faunei - n.red.), atunci 90% din Groenlanda ar fi trebuit să fie lipsită de gheaţă.
Aceste concluzii au fost întâmpinate cu scepticism la acea vreme, deoarece, conform teoriei larg acceptate până atunci, Groenlanda a fost o fortăreaţă de gheaţă timp de mai multe milioane de ani.
În 2019, Paul Bierman şi o echipă internaţională au reexaminat un alt eşantion de gheaţă, de data aceasta extras în 1960 de la o bază militară americană abandonată, Camp Century, în apropiere de coastele Groenlandei.
Surpriză: eşantionul conţinea frunze şi muşchi. Tehnici avansate de datare i-au ajutat pe oamenii de ştiinţă să estimeze că dispariţia gheţii în acea zonă a avut loc în urmă cu 416.000 de ani.
„Mici pete întunecate”
Această descoperire l-a determinat pe Paul Bierman să revină la eşantionul din 1993 pentru a căuta urme similare. În cele din urmă, cercetătorii au găsit dovezi irefutabile ale topirii gheţii.
„Acum ştim cu certitudine că gheaţa a dispărut nu numai la Camp Century, ci şi la nivelul lui GISP2, în centrul calotei glaciare”, a subliniat el.
Halley Mastro, coautoare a studiului, a subliniat importanţa continuării colectării de eşantioane de gheaţă în Groenlanda, în căutarea unor organisme şi mai vechi, a căror descoperire ar putea avea implicaţii majore pentru viitorul omenirii.
„Este atât de evident odată ce ştii că ceva este acolo, dar dacă nu te-ai fi aşteptat să se afle acolo şi nu ai fi căutat acele mici pete întunecate care plutesc puţin diferit, nu le-ai fi văzut niciodată”, a declarat ea.
Editor : B.P.
