Jumătate din populaţia urbană a României va fi afectată de valuri de căldură extremă, până în anul 2040, iar diferenţa maximă de temperatură dintre centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană este cuprinsă între +3 şi +8 grade, reiese din datele cuprinse în ediţia a II-a a raportului„Starea Climei România 2025: Unde suntem şi încotro mergem".
„Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulţi ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile şi tot mai frecvente. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitaţiile intense şi fenomenele meteo neobişnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură şi comunităţi, inclusiv în România. În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor şi al provocărilor, dar şi al lecţiilor importante despre adaptare, rezilienţă şi nevoia de acţiune informată”, susţin specialiştii platformei InfoClima România, într-un articol de specialitate, publicat la finele anului trecut și citat de Agerpres.
În acest context, se face referire la punctele esenţiale enunţate în cadrul raportului „Starea Climei România 2025", din care reiese faptul că temperatura medie anuală înregistrată la nivel naţional, în 2024 faţă de perioada 1971 - 2000, este de +3,1 grade Celsius.
De asemenea, documentul dezvăluie că 41 de luni este durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României, în perioada martie 2022 - iulie 2025, timp în care peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe au fost raportate în 2024, printre care mai mult de 200 de cazuri cu grindină mare, peste 706 cu vânt intens sau aproape 200 cu precipitaţii extreme.
Potrivit raportului, intervalul 2035 - 2045 este deceniul în care e estimat a avea loc colapsul convecţiei curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG), care ar atrage după sine efecte în cascadă, climatice, dar şi sociale Totodată, diferenţa maximă de temperatură raportată în centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, cauzată de efectul ICU este cuprinsă între +3 şi +8 grade Celsius.
Raportul subliniază că pentru fiecare euro produs, economia românească emite aproape 500 de grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media Uniunii Europene (UE). Astfel, ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară al României în 2023 (circa 250 TWh) se situa la 70%.
Datele centralizate în cercetare mai arată că 50.000 locuri de muncă „verzi” sunt potenţial estimate a se crea până în anul 2030, prin tranziţia la economia circulară. În ceea ce priveşte pierderile economice provocate de cele peste o sută de dezastre climatice între ani 1900 şi 2021 se ridică la valoarea de 17,2 miliarde de dolari.
Prognozele pentru următorii ani relevă faptul că, până în 2040, jumătate din populaţia urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme, în timp ce circa două milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, însămânţate în primăvara anului 2024 au fost compromise.
Conform raportului, 70% dintre români ar fi dispuşi să participe la proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local.
La nivel de alfabetizare ştiinţifică, indicele calculat pentru România este de 4,84, în comparaţie cu media UE, de 6,72.
„Creşterea temperaturilor medii, frecvenţa mai mare a valurilor de căldură, alternanţa dintre perioade de secetă severă şi episoade de precipitaţii intense, precum şi impactul asupra resurselor de apă, agriculturii şi sănătăţii populaţiei evidenţiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului naţional în faţa riscurilor climatice. Datele şi analizele din 2025 arată clar că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca evenimente izolate, ci ca procese sistemice, cu efecte cumulative. În acelaşi timp, 2025 a subliniat importanţa monitorizării ştiinţifice, a comunicării corecte a informaţiilor climatice şi a integrării acestora în politicile publice. Adaptarea la schimbările climatice, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România, nu doar o opţiune. Lecţiile anului 2025 indică faptul că rezilienţa climatică depinde de cooperarea dintre cercetare, autorităţi şi societate, precum şi de transformarea informaţiei climatice în decizii concrete şi acţiuni pe termen lung”, notează experţii InfoClima România.
Raportul „Starea Climei - România 2025: Unde suntem şi încotro mergem" reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialişti, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante şi actuale date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor.
Editor : M.B.
