Agenția americană de reglementare în domeniul energiei a aprobat dărâmarea a patru baraje pe un râu pentru a reface habitatul unor specii de somon pe cale de dispariție. Triburile de indieni nativi din regiune trăiesc de sute de ani din pescuitul somonului pe râul Klamath. Este cea mai mare acțiune de dezafectare a unor baraje din istoria Statelor Unite, scrie Reuters.
Înlăturarea barajelor este așteptată să ducă la însănătoșirea râului Klamath, care este ruta folosită de somonul Chinook și somonul coho (argintiu), specie în pericol de dispariție, dinspre Oceanul Pacific către zonele de depunere din amonte, de unde peștii tineri se întorc în mare.
Comisia Federală de Reglementare în Energie a emis joi un ordin prin care aprobă dărâmarea barajelor situate în regiunea graniței dintre statele California și Oregon.
Proiectul constituie un scop vechi al mai multor triburi native din regiune, ale căror strămoși au trăit timp sute de ani de pe urma somonilor și al căror stil de viață a fost dat peste cap de venirea europenilor și de cererea pentru electrificarea zonelor rurale în secolul XX.
„Somonii din Klamath se întorc acasă. Am obținut această victorie și, prin ea, vom duce mai departe datoria sacră față de acești pești care ne-au susținut poporul de la începutul timpului”, a declarat Joseph James, șeful tribului Yurok, potrivit Reuters.
Schimbările climatice și seceta au contribuit și ele la afectarea habitatului somonului. Apa râului Klamath este prea caldă și prea plină de paraziți pentru ca mulți dintre pești să poată supraviețui.
Cele patru baraje, care la capacitate maximă produc energie pentru 70.000 de gospodării, aparțin companiei PacifiCorp, care face parte din imperiul Berkshire Hathaway al miliardarului Warren Buffett. Confruntată cu noi reglementări foarte costisitoare, care constau în construirea de amenajări pentru pești, compania a ajuns la o înțelegere cu triburile din zonă și cu guvernul SUA pentru a dărâma barajele. PacifiCorp va contribui cu 200 de milioane de dolari la această acțiune, iar statul California cu 250 de milioane de dolari.
Editor : B.P.
