La sfârșitul acestei săptămâni, la Paris, vor începe întrecerile Jocurilor Olimpice de Vară, un eveniment sportiv major, așteptat cu emoție și interes atât de către cei care vor performa în arene, cât și de publicul larg din întreaga lume.
Referitor la interesul publicului, compania de cercetare a opiniei publice Ipsos a publicat rezultatele unui sondaj pe care le-a realizat în 33 de țări cu privire la atitudinea față de Jocurile de la Paris din 2024.
Conform sursei citate, interesul pentru ediția din acest an este mai mare faţă de cea precedentă, ce a avut loc la Tokyo, în 2021. Cu o singură excepție, în toate țările care au fost incluse în ambele sondaje, din 2021, respectiv 2024, oamenii sunt mai interesați de actuala ediție decât de evenimentul din capitala niponă. Excepția este Turcia, singura țară unde interesul a rămas la o valoare constantă (56%).
În tendința manifestată la nivel global, 60% dintre români s-au declarat interesați de Jocurile de la Paris. Dar, doar 54% se declară și motivați de acest eveniment să facă sport (54%).
Surprinzător, în Franța e cel mai scăzut interes față de Olimpiadă
Pe plan global, nivelul mediu de interes generat de Olimpiada de la Paris este de 57%. Cel mai mare nivel de interes pentru evenimentul sportiv de la Paris este înregistrat în Asia: China (86%), Thailanda (77%), Indonezia (75%) și Filipine (72%).
În mod surprinzător, în țara organizatoare, Franța, doar 46% dintre cei intervievați sunt interesați de Jocurile de la Paris, deși se poate constata o creștere substanțială față de ediția trecută, când acest procent se situa la 32%.
Cel mai apreciat sport de la JO Paris 2024 este fotbalul, preferat de 28% dintre respondenții la nivel global, urmat de atletism, preferat de 26% dintre participanţii la studiu și gimnastică (20%).
Gimnastica, sportul olimpic preferat de români
În România, unde, probabil și datorită performanțelor remarcabile obținute de-a lungul timpului, gimnastica este sportul olimpic preferat de 45% dintre respondenţi. Pe locul al doilea în preferințele românilor se află tenisul, cu 31%, iar pe ultima poziție a podiumului se clasează atletismul, cu 28%.
Evenimentul sportiv mondial de la Paris este perceput ca având un efect pozitiv și unificator. Trei din patru persoane spun că acesta reprezintă o oportunitate importantă pentru ca lumea să se unească (75%), ca oamenii din aceeaşi țară să fie uniți (72%) sau să fie mândri de țara lor (78%).
Românii împărtășesc aceleași sentimente, dar, în țara noastră, se evidențiează o diferența de opinie între generații: reprezentanții generației Baby Boomer fiind de acord cu aceste afirmații într-o măsură mult mai mare. Doar 56% dintre românii din generația Z sunt de părere că Jocurile de la Paris ne unesc țara.
Competiția sportivă, percepută mai degrabă ca un model pentru generațiile viitoare, decât pentru prezent
În medie, 7 din 10 respondenţi din țările incluse în studiu sunt de acord că povestea competiției sportive globale trebuie să continue, în ciuda situației economiei mondiale și a războaielor, iar tot atâţia consideră că problemele climatice nu ar trebui să oprească ediția din 2024. În România procentul este chiar mai ridicat (83% pentru fiecare din cele două afirmații).
Competiția sportivă este percepută mai degrabă ca un model pentru generațiile viitoare, decât pentru oamenii de astăzi. Opt din zece participanți la studiu spun că evenimentul inspiră generația de mâine să facă sport. Cu toate acestea, doar 55% spun că Jocurile îi inspiră să participe ei înșiși la o activitate sportivă.
În România, unde studiile arată că numărul celor care practică o activitate sportivă este mic, există diferențe extinse între generații. 72% dintre cei din generația X sunt motivați de Jocuri să facă sport, faţă de doar 54% dintre cei din generația Z. Este totuşi o pondere importantă, influențată cel mai probabil de interesul crescut al GenZ pentru teme precum sănătate, fitness și stare de bine.
Despre studiu
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în 33 de țări, în perioada 24 mai - 7 iunie 2024, în rândul a 24.531 adulți. Media celor 33 de țări reflectă rezultatul mediu pentru toate țările unde a fost realizat sondajul. Nu a fost ajustată la dimensiunea populației fiecărei țări și nu intenționează să sugereze un rezultat total.
