Tinerii sunt expuși masiv pe TikTok la postări prin care se răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste, arată o analiză a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), publicată pe 24 noiembrie. Mesajele propagandistice ajung să fie promovate de conturi generate de boți și trolli printr-o grafică „cool” care captează atenția și creează o percepție pozitivă asupra acestora în mintea utilizatorului, potrivit sursei citate.
„Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o amenințare reală, avem nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a contracara dezinformarea și manipularea în rândul tinerilor. (...) Monitorizarea, demantelarea rețelelor de trolli și boti, precum și campanii strategice de combatere a dezinformării trebuie să devină prioritate națională”, a transmis Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER.
IICCMER: Doar 200 de postări au generat 130 de milioane de vizualizări
Analiza, realizată de Didona Goanță, consultantă în comunicare strategică și colaboratoare IICCMER, scoate în evidență că doar 200 de astfel de postări de pe TikTok au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări.
„Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți”, potrivit sursei citate.
Cele mai răspândite narative pro-totalitare și extremiste, așa cum reiese din analiza IICCMER, sunt:
- Portretizarea lui Nicolae Ceaușescu drept personaj patriot și lider autentic;
- Prezentarea realizărilor regimului comunist;
- Relatarea achitării datoriei externe și corelarea cu situația actuală a României;
- Promovarea ideii de independență și suveranitate națională;
- Prezentarea unor planuri fantasmagorice ale lui Ceaușescu, motiv pentru care ar fi fost executat;
Digi24.ro a tratat aceste teme individual, alături de experți, pentru a demonta miturile „raiului” comunist. Citește mai multe aici:
De la postări cu animale la propagandă comunistă
Analiza IICCMER a identificat două tipologii principale de abordare în cazul paginilor care răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste.
Prima tipologie este legată de pagini create în jurul anului 2017 și au avut scop „transferul de credibilitate între utilizatori și comunitate”, potrivit sursei citate.
În primele etape, aceste pagini publicau conținut „emoțional”, precum videoclipuri sau imagini cu „animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul țintă”, arată analiza IICMER.
„Acest tip de conținut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere și de a întări legăturile între membrii comunității. În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori, consolidând astfel o relație de loialitate reciprocă”, subliniază sursa citată.
Aceste pagini au început ulterior să publice conținut „cu temă propagandistică de tip comunist”, iar încrederea câștigată în primele etape a fost folosită pentru a influența percepția și opinia publicului.
Trolli și boți care răspândesc narative comuniste
A doua tipologie este legată de paginile de trolli și boți, despre care analiza IICMER arată că au fost activate spre sfârșitul anului 2021, fiind parte a „unei strategii coordonate de influențare și manipulare”.
„Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, promovând mesaje politice și ideologice de natură propagandistică. În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, culminând cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut”, potrivit IICMER.
Aceste tipuri de pagini, potrivit sursei citate, generează una sau două postări pe zi, pentru a menține o prezență constantă pe TikTok și pentru a avea vizibilitate continuă.
Mesaje propagandistice prezentate într-un mod „cool”
Strategiile de manipulare identificate de IICMER sunt neutralitatea aparentă și crearea unei imagini „cool”.
Prima strategie se bazează pe prezentarea conținutului într-un mod „neutru” care să evite exprimarea explicită a unei opinii. În aceste postări sunt prezente constant mesaje de tipul „trageți singuri concluziile”.
„Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul își formează propria opinie, fără a fi influențat direct de cel care distribuie conținutul. Această abordare reduce rezistența la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-și formeze propriile păreri, însă în realitate, conținutul vizual și mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepțiile și a influența opiniile în mod subtil”, subliniază IICCMER.
A doua strategie se bazează pe o grafică modernă care integrează „elemente vizuale și sonore atractive” și care „se aliniază cu stilul de viață actual”, potrivit analizei citate.
„Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori și imagini stilizate, menite să capteze atenția rapid și să creeze o asociere pozitivă cu conținutul transmis. Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind „cool” și în ton cu stilul de viață nu foarte diferit de cel actual”, mai subliniază autoarea analizei citate.
Editor : M.G.
