Analiză Ce spun producătorii români despre tratatul UE-Mercosur: „Vom concura cu agricultori care folosesc substanțe ce la noi sunt interzise”
Uniunea Europeană se pregătește să pună în aplicare unul dintre cele mai mari acorduri comerciale din istorie, tratatul UE-Mercosur, care va deschide treptat piața europeană pentru produse agricole din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Comisia Europeană promite prețuri mai mici și mai mult comerț, însă fermierii și analiștii avertizează că, pentru România și alte state din estul UE, acordul riscă să provoace falimente în agricultură și pierderi masive de locuri de muncă. Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, a explicat pentru Digi24.ro că fermierii europeni și cei sud-americani nu concurează după aceleași reguli, iar această diferență îi pune pe producătorii din UE într-un dezavantaj major.
Cezar Gheorghe a atras atenția că fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli foarte stricte privind sănătatea, mediul și siguranța alimentară. În schimb, producătorii din America de Sud nu au aproape nicio limitare.
„Noi, în Europa, avem restricții și condiționalități. Nu avem voie să folosim ce vrem în agricultură. Asta este esența Politicii Agricole Comune PAC): hrană mai sănătoasă. În America de Sud, ei nu au nicio restricție. Folosesc peste 3.600 de substanțe interzise în Uniunea Europeană”, a explicat acesta.
Diferența nu este doar birocratică, ci una care se vede în câmp. În timp ce fermierii români folosesc aproximativ un kilogram de substanță chimică pe hectar, în Brazilia se ajunge la 12 kilograme.
„Glifosatul, pe care îl folosesc dimineața, la prânz și seara, este certificat ca fiind cancerigen. Produce afecțiuni renale, hepatice, infertilitate și obezitate severă. Să nu-mi spună cineva că hrana produsă în felul acesta este sănătoasă”, a avertizat Cezar Gheorghe.
Costul de producție este de două ori mai mic în Brazilia decât în România
Diferența de reguli se traduce direct în bani. În Brazilia, un hectar de porumb costă aproximativ 500 de euro pentru a fi cultivat. În România, costul ajunge la 1.000-1.300 de euro.
Chiar dacă ambele țări obțin, în medie, opt tone la hectar, rezultatul financiar este complet diferit.
„Brazilienii câștigă 400-420 de euro pe hectar. Fermierul român rămâne cu 80, maximum 100 de euro. Ei pot vinde la 100-110 euro tona și sunt fericiți. Noi avem nevoie de 150-155 euro ca să supraviețuim”, a explicat Cezar Gheorghe pentru Digi24.ro.
Transportul maritim din Brazilia până în Europa costă doar 20-23 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă că produsele sud-americane vor ajunge în porturile europene la prețuri cu care fermierii locali nu pot concura.
Procesatorii vor abandona producătorii români în favoarea mărfii ieftine
Efectul nu se va vedea doar în ferme, ci și în industria alimentară.
„Procesatorii vor fi tentați să cumpere marfă ieftină din Brazilia. Dacă un român cere 15 lei și brazilianul oferă cu 10, procesatorul va alege importul. Fermierii mici vor colapsa, apoi cei medii. După aceea va intra carne din America de Sud și zootehnia va fi lovită la rândul ei”, spune Cezar Gheorghe.
România, deja dependentă de importuri pentru carne, legume și chiar usturoi, riscă să își piardă capacitatea de a-și hrăni populația.
„Asta înseamnă pierderea securității alimentare. Dacă nu mai produci, devii dependent”, a avertizat expertul.
„UE negociază ca în anul 2000, într-o lume care nu mai există”
Dincolo de agricultură, acordul este criticat și din perspectivă economică.
Horia Cardoș, directorul general al unei companii agricole, spune că tratatul UE-Mercosur este construit pe o realitate care nu mai este valabilă.
„În 1999, când au început negocierile, Uniunea Europeană era o superputere economică. PIB-ul ei era de aproape șase ori mai mare decât al Chinei. Astăzi, China a ajuns la un PIB comparabil cu al UE, iar SUA sunt mult peste”, a explicat acesta.
Strategia inițială era ca Europa să accepte pierderi în agricultură pentru a câștiga prin exporturi industriale.
Problema este că industria europeană nu mai este competitivă nici pe piața sud-americană.
„În 2025, industria europeană nu poate concura cu SUA sau China la preț, energie sau volum. Acordul va produce pierderi sigure în agricultură și câștiguri aproape inexistente în industrie”, mai spune Cardoș.
Ce face concret acordul UE-Mercosur
Tratatul creează cea mai mare zonă de liber-schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori.
Practic, UE reduce sau elimină taxele vamale pentru importuri din Mercosur, iar produsele sud-americane intră mult mai ușor pe piața europeană.
Există două instrumente. Acordul mare, numit EMPA, include politică, cooperare și comerț și trebuie ratificat de state.
Însă acordul comercial interimar, iTA, poate intra în vigoare direct și deschide piața pentru carne, cereale, zahăr și soia din America de Sud.
Deși există clauze de protecție, acestea sunt lente și birocratice. Piața se poate prăbuși înainte ca ele să fie activate.
România riscă să piardă fermieri și controlul asupra hranei
Pentru România, impactul nu este teoretic. Agricultura înseamnă sute de mii de locuri de muncă, comunități rurale și infrastructură.
„Dacă se colapsează fermierii mici și medii, se distruge și rețeaua de silozuri, transport, porturi și export. Ajungem să depindem de importuri”, a mai avertizat Cezar Gheorghe.
Horia Cardoș, directorul general al unei companii agricole, a transmis, într-un comunicat de presă, că UE riscă să renunțe la unul dintre ultimele sale atuuri economice reale: „Costul final nu va fi unul abstract. Va fi unul social și economic, plătit de fermieri, producători și consumatori europeni.”
Acordul UE-Mercosur promite hrană mai ieftină. Dar, avertizează experții, prețul real ar putea fi pierderea controlului asupra propriei securități alimentare.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News