„Moscova trebuie să simtă durerea”. Un diplomat american îl contrazice flagrant pe Donald Trump
Un diplomat de rang înalt al SUA vorbește pe larg despre care sunt cele mai mari provocări în negocierile de pace și susține că „Moscova trebuie să simtă durerea”.
După două zile și jumătate de discuții intense, oficialii americani, ucraineni și europeni afirmă că au finalizat în proporție de 90% un cadru pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina. Însă restul de 10% reprezintă o mină de teren, care amenință să distrugă întregul efort.
Linia de demarcație este simplă: Washingtonul oferă Kievului cea mai puternică garanție de securitate de facto de până acum – un angajament „similar articolului 5, dar fără NATO” –, însă voci importante avertizează că Occidentul nu își poate permite să legitimeze acapararea teritorială a Rusiei.
„Cred că partenerii Ucrainei ar trebui să susțină poziția Ucrainei cu privire la teritoriile ocupate”, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina, care a declarat luni într-un interviu acordat Kyiv Post că Occidentul „nu trebuie să accepte să recunoască că teritoriul respectiv este teritoriu rus”.
Este un avertisment direct, din interior, care surprinde tensiunea definitorie: un acord poate fi aproape, dar prețul păcii ar putea fi legitimarea unui jaf de terenuri care pur și simplu amână următorul război.
Zece la sută „în flăcări”
Înalți oficiali americani au declarat luni că SUA, Ucraina și marile țări europene au ajuns la un consens cu privire la aproximativ 90% din termenii unui acord.
La discuții au participat trimisul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, consilierul principal Jared Kushner, președintele Volodimir Zelenski și lideri europeni de vârf, toți reuniți în spatele ușilor închise la Berlin.
Zelenski a descris rezultatul ca fiind o „primă schiță”, lăudând progresul realizat, dar semnalând în același timp pericolele nerezolvate.
„Partea militară pare destul de solidă”, a remarcat el, afirmând că părțile „au colaborat foarte bine”, dar avertizând că elementele „distructive” trebuie încă eliminate. „Acest lucru este important, deoarece demnitatea este importantă.”
O reuniune de urmărire la Miami în acest weekend va reuni grupuri de lucru și planificatori militari pentru a analiza hărți și detalii tehnice, potrivit unui înalt oficial american. Nu este încă clar când Rusia ar putea să se reangajeze oficial.
Articolul 5 fără NATO
În centrul negocierilor se află o schimbare majoră din partea Washingtonului: garanții de securitate similare articolului 5 pentru Ucraina, fără aderarea formală la NATO.
Propunerea ar angaja SUA și aliații europeni cheie în apărarea Ucrainei în cazul unui nou atac al Rusiei – cea mai explicită promisiune făcută până acum de administrația Trump.
Garanțiile sunt menite să răspundă temerii principale a Kievului: că orice încetare a focului fără un sprijin credibil din partea SUA ar da pur și simplu Moscovei timp să se regrupeze.
Trump a subliniat luni, din Biroul Oval, această urgență, spunând că a avut „numeroase conversații cu președintele Putin” și că crede că părțile sunt mai aproape ca niciodată de un acord.
„Vrem să salvăm multe vieți”, a spus Trump, citând cifrele victimelor pe care le-a comparat cu pierderile nemaiîntâlnite de la al Doilea Război Mondial. „Primim un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni. Și ei vor să pună capăt conflictului.”
Dar Trump a fost la fel de sincer în privința limitelor negocierilor.
„Sincer să fiu, au pierdut deja teritoriul”, a spus el. „Teritoriul este pierdut.”
În ceea ce privește securitatea, el a adăugat: „Colaborăm cu Europa în acest sens... pentru ca războiul să nu reînceapă”.
Ce face garanțiile credibile
Pifer susține că cadrul de securitate emergent este mult mai puternic decât sugerează criticii – dacă este implementat ca un pachet.
El a indicat ceea ce a descris ca fiind cei patru piloni ai unei descurajări credibile. Primul și cel mai important este angajamentul pe termen lung de a construi o armată ucraineană modernă și bine înarmată.
„În mod ideal, Ucraina are o armată atât de puternică încât, singură, poate face multe pentru a descuraja rușii”, a spus Pifer, referindu-se la discuțiile privind o forță de aproape 800.000 de soldați.
Al doilea pilon este o forță multinațională condusă de Europa – o „coaliție a celor dispuși” – care să opereze în Ucraina cu sprijinul SUA.
„Acesta este punctul important pe care europenii l-au așteptat”, a spus Pifer.
Al treilea ar fi un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului condus de SUA. Al patrulea este un angajament politic obligatoriu care „sună ca articolul 5 la sfârșitul zilei”, dependent de disponibilitatea liderilor de a acționa în cazul în care descurajarea eșuează.
„Ca pachet”, a spus Pifer, „acest set de garanții de securitate pare destul de bun”.
Fără trupe americane – dar cu sprijinul SUA
Absența trupelor americane pe teren a alimentat scepticismul, dar Pifer a spus că acest lucru nu slăbește garanțiile.
El a făcut referire la comentariile anterioare ale lui Trump, care sugera că forța aeriană americană ar putea sprijini o forță europeană în cazul unui atac.
„Dacă europenii ar avea sprijinul forței aeriene americane”, a spus Pifer, „acesta ar fi destul de puternic”.
Ceea ce contează cel mai mult, a adăugat el, este că Washingtonul pare dispus să ofere sprijinul pe care liderii europeni îl caută de luni de zile – chiar dacă contururile precise rămân nedefinite.
Nu este sfârșitul NATO
Pifer a respins, de asemenea, ideea că garanțiile de tipul articolului 5 ar exclude definitiv Ucraina din NATO.
Liderii europeni, a remarcat el, continuă să sublinieze viitorul european și transatlantic pe termen lung al Ucrainei.
În opinia sa, cadrul actual „nu pare să excludă aderarea la NATO la un moment dat”.
Între timp, angajamentele asumate de SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și alte puteri majore ale NATO nu ar trebui ignorate.
„Nu cred că poți ignora acest lucru ca fiind neimportant”, a spus el.
Ultimul test: presiunea asupra Rusiei
Pentru Pifer, cea mai mare întrebare fără răspuns nu este Kievul, ci Moscova.
El se așteaptă ca Rusia să se opună cadrului de la Berlin, în special în ceea ce privește garanțiile de securitate. Această opoziție, susține el, va testa dacă Trump este pregătit să susțină diplomația cu presiune.
„Dacă vrea ca diplomația sa să funcționeze, trebuie să o susțină cu pârghii”, a spus Pifer.
Aceste pârghii ar putea include sancțiuni mai dure, livrări extinse de arme și chiar confiscarea activelor băncii centrale ruse pentru a finanța apărarea și reconstrucția Ucrainei – trimițând un mesaj că Ucraina poate lupta și reconstrui ani de zile, dacă este necesar.
„Trebuie să-l convingem să renunțe la ideea” că Rusia poate câștiga pe câmpul de luptă, a spus Pifer. Abia atunci, a susținut el, Kremlinul va negocia serios.
Decizia finală – dacă să finanțeze apărarea pe termen lung a Ucrainei cu bunurile rusești confiscate și să intensifice sancțiunile până când Moscova va simți „durerea reală” – va fi testul suprem al angajamentului președintelui Trump.
Fără aceasta, avertizează Pifer, elegantul cadru de la Berlin este doar o bucată de hârtie, iar acordul de pace finalizat în proporție de 90% va fi, în schimb, o garanție de 100% a unui conflict viitor.
Editor : A.R.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News