Independenţii care vor să intre în Parlament
45 de candidaţi independenţi vor fi pe buletinele de vot la alegerile parlamentare din acest an. Dintre ei, doar patru au mai fost parlamentari. Majoritatea se vor lupta pentru un mandat de deputat și doar cinci au intrat în cursa electorală pentru a deveni senatori. Nu se lasă descurajaţi de istorie: singurul candidat independent ales vreodată în Parlamentul României a fost Antonie Iorgovan, la alegerile din mai 1990.
În 2012, Remus Cernea intra în Parlament pe listele USL. În urma unor neînțelegeri, a părăsit PSD şi a devenit deputat neafiliat. După trei ani de independenţă şi şase legi adoptate dintr-un total de 30 de proiecte ajunse la vot final, candidează din nou.
Remus Cernea, candidat independent: „E adevărat că nu am avut un birou, e adevărat că nu am avut o secretară, că nu am avut o maşină, dar m-am descurcat. Biroul meu a fost tableta, multe dintre lucrurile pe care le-am gândit şi le-am făcut şi s-au văzut în plen, au fost gândite pe aceste holuri.”
Lipsa „infrastructurii” nu este singurul minus cu care se confruntă un parlamentar neafiliat. Are de cinci ori mai puţin timp alocat pentru luările de cuvânt în plen şi îşi poate explica votul doar la finalul şedinţei de plen şi nu după vot, aşa cum fac liderii partidelor.
Deputatul Theodor Paleologu, exclus din PNL anul acesta după o scurtă trecere prin PMP, vede însă şi avantaje la o candidatură independentă.
Theodor Paleologu, candidat independent: „E foarte plăcut să fii independent. Oamenii te votează pentru că le placi tu ca om! Nu după logica răului mai mic, ci pentru că aderă la ideile mele, pentru că au încredere în experienţa mea.”
La nivel naţional, cei mai mulţi candidaţi independenţi sunt la Galaţi şi Timişoara, patru, respectiv trei aspiranţi pentru un mandat de deputat.
Daniela Simona Vreme, candidat independent în Galaţi: „Lumea este dornică de schimbare, de schimbarea actualei clase politice. Partidele mamut nu dovedesc că doresc a se reforma.”
Rodica Barna, candidat independent în Timişoara: „Alegătorii au devenit mult mai pretenţioşi, vor oameni competenţi, serioşi.”
Analiştii spun că trendul independenţilor este şi o consecință a legii electorale care a eliminat obligația ca aceștia să câștige un mandat cu 50% plus unu din voturi.
Radu Magdin, analist politic: „Sunt rațiuni care țin de legislație, dar și rațiuni privind schimbarea felului în care oamenii se raportează la politică. Eu cred că este foarte bine că există concurență, perspectivă.”
Pentru a intra în Parlament, independenţii trebuie să obţină 3,4% din voturile exprimate în circumscripţia în care candidează.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
