Procurorul general: Grațierea corupților va crea un sentiment de insecuritate în public
Responsabilii din domeniul justiţiei au criticat amendamentele la legea graţierii votate miercuri în comisia juridică din Senat. Preşedintele Înaltei Curți şi procurorul general al României au dat de înţeles că faptele incluse la grațiere sunt deosebit de grave, iar corupţia nu are cum să fie graţiată.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, că se va crea un sentiment de insecuritate în public dacă prin lege se va stabili că pot fi graţiate şi persoanele condamnate pentru fapte de corupţie.
„Aş dori să amintesc punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care spune că un asemenea act normativ va crea un sentiment de insecuritate în public”, a spus Augustin Lazăr, la in trarea în sediul CSM, întrebat despre amendamentele aduse proiectului Legii graţierii. Procurorul general a reamintit că Ministerul Public a susţinut acest punct de vedere şi în Comisia juridică a Senatului.
Augustin Lazăr a precizat că există strategii ale Ministerului Justiţiei şi ale instituţiilor care lucrează în domeniul justiţiei pentru a combate corupţia.
„Ele pot fi văzute site-ul Ministerului Justiţiei, sunt pe cinci ani şi noi trebuie să ne înscriem pe acesta direcţie a strategiilor cunoscute. Eu vă spun care sunt strategiile noastre, să vă spună alţii de ce ar fi benefică (graţierea n.r.)", a mai spus procurorul general al României.
Și preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat joi, în legătură cu amendamentele la proiectul Legii graţierii, că infracţiunile de corupţie au un nivel ridicat de pericol social şi a subliniat că nu au fost graţiate niciodată până acum.
Întrebată, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, despre amendamentele aduse în Comisia juridică a Senatului proiectului Legii graţierii, Cristina Tarcea, a spus că susţine în continuare punctul de vedere exprimat de CSM.
„Ca membru al Consiliul Superior al Magistraturii, nu pot decât să am acelaşi punct de vedere cu CSM”, a declarat Tarcea, citată de News.ro. Preşedintele ICCJ a mai spus că graţierea este o instituţie prevăzută în Codul penal, care s-a aplicat rar de-a lungul timpului şi, prin definiţie, „s-a aplicat doar infracţiunilor cu grad de pericol social redus”.
Comisia juridică a Senatului a adoptat miercuri, cu cinci voturi ”pentru” (PSD) şi trei ”împotrivă” (PNL, USR şi UDMR), amendamentele propuse de senatorii Traian Băsescu, Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu la proiectul de Lege privind graţierea, prin care cei condamnaţi la închisoare cu executare pentru dare sau luare de mită, trafic de influenţă sau cumpărare de influenţă urmează să fie graţiaţi sub rezerva achitării prejudiciului.
Joi, graţierea pedepselor pentru corupție a fost respinsă în Comisia juridică a Senatului, după ce PNL şi USR au cerut reluarea votului dat miercuri.
Aproximativ 1.000 de persoane au protestat miercuri seara în faţa Guvernului faţă de decizia Comisiei juridice a Senatului de a graţia inclusiv persoane condamnate pentru fapte de corupţie. Alte câteva sute de persoane au protestat în țară.
Premierul Sorin Grindeanu a scris miercuri pe Facebook că Guvernul nu susţine amendamentele propuse la proiectul de Lege privind graţierea adoptate, miercuri, în comisia juridică a Senatului, precizând că Executivul susţine Legea graţierii în forma propusă iniţial de Ministerul Justiţiei.
Şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a scris, pe Facebook, că „dezaprobă categoric” amendamentele adoptate, miercuri, de Comisia juridică a Senatului, privind graţierea persoanelor condamnate pentru corupţie, şi că va avea o discuţie cu membrii PSD din Comisie pentru ca forma finală a raportului să nu conţină aceste prevederi.
Reprezentanţii Parchetului General, Consiliului Superior al Magistraturii și Uniunii Naţionale a Barourilor (UNBR) care au participat miercuri la şedinţa Comisiei juridice a Senatului - unde s-au votat controversatele amendamente la proiectul legii grațierii - s-au opus ideii de a le ușura pedepselor celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie.
„Ministerul Public constată şi ia act de faptul că infracţiunile de corupţie constituie încă o problemă importantă la nivel naţional, în societatea românească. Nu avem strategii naţionale pe 5 ani pentru combaterea furturilor din buzunare, nu avem strategii pe 5 ani pentru combaterea infracţiunulor vătămare din culpă pe acre le-aţi graţiat , în schimb avenm strategii cincinale în care sunt angajate toate instituţiile statului român, cu obligaţii punctuale interne şi internaţionale pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. De aceea, în planul de activitate al parchetului şi în obiectivele Ministerului Public pe anii trecuţi şi pe anul în curs şi cu siguranţă pe anii următori, combaterea infracţiunilor de corupţie se va reflecta ca o prioritate întrucât ea a fost stabilită ca prioritate de instituţii ale statului român”, a spus Irina Kuglai, reprezentanta Parchetului General, citată de News.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
