Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk-yeol a fost condamnat vineri la 30 de ani de închisoare pentru că a ordonat trimiterea de drone în Coreea de Nord cu scopul de a provoca Phenianul și de a crea un pretext pentru impunerea legii marțiale în decembrie 2024, într-un nou dosar care se adaugă condamnărilor primite anterior pentru tentativa de instaurare a regimului militar.
Fostul şef de stat, în vârstă de 65 de ani, fusese deja condamnat la închisoare pe viaţă în februarie pentru „insurecţie”, tentativă de impunere a legii marţiale şi trimiterea armatei în parlament pentru a-l reduce la tăcere. De asemenea, a fost condamnat la cinci ani de închisoare în ianuarie, într-un caz separat.
Mai mult, Yoon a fost acuzat că a ordonat desfăşurarea de drone militare care transportau pliante de propagandă deasupra Phenianului în octombrie 2024, ceea ce a amplificat tensiunile dintre cele două ţări.
Yoon Suk Yeol a fost „condamnat la 30 de ani de închisoare” pentru aceste fapte, a declarat vineri pentru AFP un purtător de cuvânt al unui tribunal din Seul. Fostul preşedinte a fost condamnat pentru tentativă de instigare la un incident armat care ar fi servit drept pretext pentru impunerea legii marţiale, o iniţiativă menită să „provoce o criză de securitate naţională”, au subliniat judecătorii într-o declaraţie separată.
El „a intenţionat să creeze baza juridică şi justificarea necesare pentru declararea legii marţiale, provocând Coreea de Nord să comită acte armate sau echivalente împotriva armatei sau populaţiei sud-coreene”, au adăugat aceştia.
Conform instanţei, operaţiunea a mobilizat „capacităţi militare în scopuri private” fără „nicio legătură cu securitatea naţională sau apărarea teritorială”, deoarece Yoon „credea că îşi poate folosi arbitrar puterile pentru câştig politic personal”.
Procurorii, care solicitaseră o pedeapsă de 30 de ani de închisoare, au susţinut, de asemenea, că operaţiunea a dus la scurgerea de informaţii clasificate, deoarece dronele s-au prăbuşit pe teritoriul nord-coreean. Împotriva tuturor aşteptărilor, Coreea de Nord a reacţionat cu reţinere, avertizând doar că va riposta în cazul unor noi desfăşurări de drone.
Acest lucru nu l-a împiedicat pe Yoon să încerce o lovitură de stat două luni mai târziu, justificând-o cu ameninţări vagi, formulate, potrivit acestuia, de „forţe antistatale” aflate în solda Coreei de Nord şi prin faptul că Parlamentul, dominat de opoziţie, a refuzat să-i adopte bugetul.
Cu toate acestea, un număr suficient de membri ai Parlamentului au reuşit să se infiltreze în clădirea legislativului, care era înconjurată de soldaţi, şi să adopte o rezoluţie împotriva legii marţiale, forţându-l pe Yoon să dea înapoi. Episodul a declanşat o profundă criză politică.
Yoon Suk Yeol, pus sub acuzare în aprilie 2025 şi în prezent închis, a făcut apel la condamnarea sa la închisoare pe viaţă, susţinând că a acţionat „exclusiv pentru binele naţiunii”.
Avocaţii săi au respins acuzaţiile privind trimiterea de drone, declarând că nu a existat „niciun ordin prealabil, nici nicio aprobare ulterioară” din partea clientului lor şi au făcut referire la un „act legitim de autoapărare” după ce Coreea de Nord a trimis baloane pline cu deşeuri către Coreea de Sud. Ei au denunţat-o ca fiind un „roman speculativ şi mincinos”.
Scandalul dronelor complică relațiile dintre Seul și Phenian
Zborurile de drone rămân un punct de tensiune în relaţiile dintre cele două Corei, care, tehnic, sunt încă în război. Actualul preşedinte sud-coreean Lee Jae-myung şi-a exprimat regretul la începutul acestui an, după ce o anchetă a dezvăluit implicarea unor oficiali guvernamentali în trimiterea de drone civile în Coreea de Nord în ianuarie.
Phenianul a anunţat în special că a doborât o dronă echipată cu „echipament de supraveghere” în apropierea oraşului nord-coreean Kaesong, la câţiva kilometri de graniţa intercoreeană, şi a promis un răspuns „teribil” în cazul unei noi incursiuni.
„Deşi nu a fost intenţia guvernului nostru, ne exprimăm regretul pentru tensiunile militare inutile cauzate de acţiunile iresponsabile şi imprudente ale anumitor persoane”, a răspuns Lee Jae-myung.
Puternica soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo-jong, a spus că decizia preşedintelui sud-coreean de a-şi exprima regretul a fost una „înţeleaptă”.
Însă speranţele pentru o dezescaladare au dispărut după ce Phenianul, izolat diplomatic, a reluat desemnarea Sudului drept „cel mai ostil” duşman al său.
Editor : M.I.
