RAPORT DE ȚARĂ. Cea mai mare podgorie din România și fabrica de panificație Dobrogea

Arșița face prăpăd în „Sahara Olteniei”. Culturi întregi, în pericol din cauza temperaturilor extreme: „E dezastru!”

Apă cu porția în Dolj. Comuna în care oamenii primesc apă din rețea doar opt ore pe zi

„Sincer să vă spun: nu știu”. Ce semnificație au steagurile arborate de salvamari pe plajă

Situație alarmantă: Peste 80 de delfini morți, eșuați pe litoralul românesc de la începutul anului. Care ar putea fi principalele cauze

Topul celor mai atractive orașe pentru locuit din România. Care este cel mai dorit

Ciprian Ciucu, despre acuzaţiile DNA: Nu am nimic de ascuns, pentru că ştiu că nu am luat mită

Canicula afectează creierul. Care sunt principalele simptome date de „ceața mentală” și cum pot fi ele contracarate

Animalele de companie, extrem de vulnerabile la caniculă. Care sunt semnele insolației la câini

Nicușor Dan, despre suspendarea activității Romatsa: Mi se pare disproporționat. Trebuie să ne uităm la calitatea legilor

„După o muncă de trei ani, înființarea cooperativei s-a realizat în 2009, am plecat de la 11 mii de hectare, cu 10 membri fondatori. La ora la care vorbim am ajuns la 43 de membri și 24.000 de hectare”, a explicat Nicolae Sofrone, președintele Cooperativei Dobrogea Sud.

Fac peste 5 milioane și jumătate de euro numai din producția de orz de bere. Fiecare asociat își lucrează pământul individual. Scopul cooperativei este doar să vândă marfa împreună și să cumpere semințe și îngrășământ împreună, ca să obțină cele mai bune prețuri. Modelul economic este bun, dar greu de realizat din cauza mentalității, spun constănțenii. Și totusi, „un agricultor nu moare niciodată de foame", zic ei. Dacă nu au pământ suficient pe care să-l lucreze, fac o cerere la primărie prin care pot primi gratuit un solar și răsaduri, care i-ar fi costat altfel 1000 de euro. Proiectul aparține Consiliului Județean, este pe patru ani și face parte din campania Să mâncăm legume românești.

Murfatlar înseamnă cea mai mare podgorie din România

Fabrica Murfatlar este un simbol al vinului romanesc devenit celebru nu doar printre români, ci și peste hotare. „Murfatlar înseamnă cea mai mare podgorie din România, 3100 de hectare de viță de vie exploatăm noi și este cea mai mare suprafață de viță de vie pe care o deține un agent economic în țară, nu în Constanța”, a explicat Cosmin Popescu, director Murfatlar.

Murfatlar produce în medie 22-25 de mii de tone de struguri, adică 18 milioane de litri de vin. Cifrele se traduc prin contribuții la economia locală: o cifra de afaceri de aproape 40 de milioane de euro, bani derulați în proporție de 80 % pe piața națională. Are 400 de angajați permanenți, dar și o forță de muncă sezonieră importantă. Tot timpul anului crama atrage turiști. Singurul vin licoros este făcut în România tot la Murfatlar.

Argus a devenit o firmă cu probleme economice

Nu același lucru se întâmplă însă în cazul culturilor de cereale. Fie că este vorba despre semințe de floarea soarelui sau despre grâu, cea mai mare parte din producția agricolă constănțeană pleacă spre export. Motivul principal este apropierea de portul Constanța. Prețul este dat de cererea din port și faptul că puterea de cumpărare a multinaționalelor este cu mult mai mare decât a firmelor românești reprezintă un pericol pentru acestea din urmă. Este cazul fabricii de ulei Argus, care dintr-o firmă prosperă a devenit una cu mari probleme economice.

Sunt și momente când, din lipsa de comenzi și stocuri mari, se întrerupe lucrul chiar și pe perioade de câteva zile. Reprezentanții fabricii spun că din salarii nu s-a tăiat nici măcar un ban. Și totuși, numărul de ore de lucru pontate s-a redus, ceea ce într-un final a însemnat tot un salariu mai mic.

Istoria fabricii de panificație Dobrogea

Cu o istorie de peste 50 de ani și cu un impact economic important în economia locală, fabrica de panificație Dobrogea oferă 1100 de locuri de muncă, angajați care au adus înterprinderii o cifră de afaceri de peste 45 de milioane de euro.

„Livrăm consumatorilor noștri peste 14 500 de tone de pâine, producem peste 4800 de tone de biscuiți, peste 1200 de tone de produse de pâine, de panificație și patiserie congelate”, explică directorul. În toate liniile de producție se simte aerul modern dat de investițiile de peste 30 de milioane de euro făcute în ultimii zece ani. În 2007, Dobrogea a conceput prima pâine cu termen mare de valablitate, fără E-uri și fără conservanți, apoi pâinea care a dovedit că reduce colesterolul. Însă mai mult decât oricare alt brand, fabrica este recunoscută prin biscuiții Eugenia atestați documentar în urmă cu 65 de ani. Deși totul indica un mare succes economic, surpriza a venit în urmă cu câteva luni, când fabrica Dobrogea a solicitat intrarea în insolvență generală.

Acum Dobrogea își pregătește un plan de reorganizare. Cu toate că fabricile din Constanța oferă, pe lângă branduri recunscute peste tot în țara și mii de locuri de muncă, primarul orașului pare să nu pună prea mare preț pe industria locală.

„Sunt două surse mari de venit, activitățile din port și din turism. În rest, fabrici, ioc! ... Argus bănuiesc că care câteva sute de angajaţi, iar în stațiunea Mamaia lucrează peste 20 de mii de oameni”, a spus Radu Mazăre.

Totuși, fără fabricile Murfatlar, Argus și Dobrogea, peste 1800 de constănțeni ar rămâne fără locuri de muncă, iar județul ar pierde branduri consolidate în zeci de ani de tradiție.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.