România de fațadă. Proprietari nemulțumiți de imobile consolidate
S-a luptat 20 de ani în instanţă ca să poată intra din nou în casa copilăriei. Într-o zi a renunţat la drepturi şi le-a vândut unor băieţi deştepţi. În doar câteva luni în locul casei era un bloc. E doar o poveste. Una din multe altele despre casele vechi, palatele şi fabricile care au fost puse la pământ.
Oraşele României au pierdut clădiri spectaculoase în bombardamentele din Al Doilea Război Mondial. Şi mai multe au fost distruse de buldoze în comunism. Dar, cele mai multe, spun istoricii, au căzut în capitalism. Şi când nu au căzut, au fost mutitale. Ornamentele au fost îmbrăcate în rigips, ferestrele s-au schimbat în termopane, iar marmura şi mozaicul au fost înlocuite cu gresie şi faianţă. Există din loc în loc şi întâmplări cu final fericit. Case vechi pentru care viitorul abia începe. Un viitor construit de cele mai multe ori din bani europeni.
Unul dintre puţinele imobile consolidate în ultimii ani în Bucureşti este acest bloc din Piaţa Sfântul Gheorghe. Propietarii se plâng de modul în care au decurs lucrările, dar nu vor să îşi asume declaraţiile în faţa camerei de filmat.
Oamenii şi-au strâns tot ce au avut în casă, de la mobilă până la frigider şi aragaz şi s-au mutat în blocurile gemene de la Piaţa Naţiunilor Unite. Primăria este obligată să le ofere o locuinţă socială.
„Vă daţi seama este foarte greu să te muţi după ce ai stat o viată într-un apartament în care stii toate rosturile, ai mobilă... mai ales că eu am văzut ce se întâmplă, când e consolidare din asta se distruge tot”, spune Radu Băieşu, proprietar.
După ani de zile în care au fost obligaţi să traiască în altă locuinţă, oamenii s-au întors acasă. Nu s-au bucurat multă vreme de noua casă.
Mai mulţi proprietari au refuzat să semneze recepţia lucrărilor de consolidare dar tot sunt nevoiţi să plătească rate lunare la primărie. Oamenii spun că pentru un apartament de 3 camere trebuie să plătească 85.000 de euro în următorii 25 de ani.
Durata şi calitatea lucrărilor le reclamă şi locatarii unui bloc consolidat de pe strada Maria Rosetti.
În Bucureşti sunt în acest moment 183 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care reprezintă pericol public. Dintre acestea doar pentru 11 au fost încheiate contracte de consolidare.
Un impediment ar fi şi faptul că pentru consolidarea unei astfel de clădiri este nevoie ca toţi propietarii să fie de acord. Dacă un singur propietar nu este de acord, se împotriveşte, atunci consolidarea nu poate fi făcută.
Consolidarea o plăteşte Primăria Capitalei, dar proprietarii sunt obligaţi să returneze suma în 25 de ani. Mulţi însă sunt bătrâni şi nu pot acoperi din pensie lucrările.
Un deputat PNL susţine că ar fi găsit soluţia: proprietarii să nu mai aibă posibilitatea să se împotrivească consolidării. Mai exact să fie evacuaţi din casă astfel încât lucrările să poată fi executate. Drept compensaţie, toate costurile ar urma să fie suportate de la bugetul de stat.
„Propunerea mea a fost să facem un fond special în cadrul ministerului dezvoltării şi administraţiei. Banii ăştia există. Ei se reportează de la an la an pentru că nu se cheltuiesc pentru că nu avem legislaţie coerentă ca să îi putem cheltui”, afirmă Ovidiu Raeţchi, deputat PNL.
Alesul a iniţiat şi un proiect de lege în acest sens care urmează să intre în dezbaterea Senatului în această toamnă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
