Cristian Diaconescu, la Interviurile Digi24.ro: „În mandatul meu PMP nu dispare”. Ce spune fostul ministru despre criza migranților

Cristian Diaconescu, președintele PMP, a declarat la Interviurile Digi24.ro că PMP nu va fuziuna cu PNL, fiind în discuție o colaborare. Acesta a precizat că PMP ar putea intra chiar la guvernare dacă va primi o ofertă. Fostul ministru de externe a vorbit și despre criza migranților de la granița Uniunii Europene. „Lukașenko a profitat de faptul că UE nu are o politică solidară de a gestiona migranții”, spune Diaconescu.

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Principalele declarații: 

• Despre fuziunea cu PNL: Sunt elemente de context care privesc nu doar PMP. Sunt așezări și reașezări. Vreau să spun foarte clar, în mandatul meu PMP nu dispare. Din acest punct de vedere, în acest moment nu se pune în discuție fuziunea. Avem 2.200 de aleși locali și 50 de primari. Este o responsabilitate extraordinară. 
• Dialogul cu partidul de guvernământ se va referi în special la aspecte care țin de cooperarea la nivelul autorităților locale. Vorbim de PNRR, de PNDL, atunci când ai 2.200 de aleși vorbim și de capacitatea acestora de a-și îndeplini mandatul. 
• Nu există niciun proiect propus, ci o declarație de intenție. Nu știu ce are fiecare în cap, dar aflăm repede. Nu se poate discuta fuziunea. 
• Cred că concluziile trase din diverse zone publice au fost premature. 
• Probabil sunt și interese care țin de momentul politic în care ne aflăm și de convulsiile din PNL. Probabil că în acest moment când nimeni nu dorește să își asume guvernarea se încearcă diverse cosmetizări ale discursului.
• Există o echipă care va primi și un mandat tematic, de exemplu avem legea sănătății depusă în Parlament de câțiva ani și nu e trecută nici prin comisii.
• Nu intrăm la guvernare. Intențiile noastre sunt de a ne face datoria. Dintr-o perspectivă profesionistă, avem 5 sau 6 foști miniștri în partid. Deci oameni omologați, nu sunt doar niște variante aspiraționale.
• Pot să spun că din punct de vedere operațional PMP are un grup de oameni extrem de bine pregătiți. Dacă cineva are nevoie, discutăm.
• Am discutat cu aproape toți șefii de partide din România, cu PSD, cu AUR, cu PNL, cu USR, doar cu domnul Orban nu am discutat. AUR și-ar doi un pol conservator, dar sunt foarte multe elemente de depășit în discuția cu AUR, în primul rând apartenența la UE. O discuție nu reprezintă o ofertă. Am discutat și cu Marcel Ciolacu și a fost o discuție interesantă. Nu e nimic să facem știre. Eu sunt obișnuit să dialoghez. Statele civilizate în politică au dialogul foarte sus pe agendă.
• Nu avem o ofertă pentru a intra la guvernare, dar oamenii sunt pregătiți. Fiind un partid conservator, de dreapta, facem parte din aceeași familie europeană cu PNL și UDMR. Pe de altă parte, suntem un partid care am spus cât se poate de clar, nu se poate face gestionarea intereselor României fără o asumare. Având o expertiză de nivel național, la un moment poate exista și o asumare. Nu am ajuns la discuții despre ministere. Dacă se dorește politic asocierea noastră, discutăm. Lucia Varga, Gheorghe Ialomitianu, Constantin Arion, Cristian Petrescu, Cristian Diaconescu, am avut funcții pline de ministru.
• Nu există ideea de fuziune, după părerea mea, nici în PNL. Există ideea cooperării. 
• Despre construcția unei forțe de dreapta cu Ludovic Orban: Nu a existat niciun fel de discuție cu domnul Orban. Nu ne-am întâlnit decât la Congresul PNL și ne-am salutat atunci, atât. Nu exclud nimic, dar asta nu înseamnă că pot face o afirmație categorică.
• Depinde unde este nevoie de noi și dacă este nevoie de noi.
• PNL este singurul partid politic care a dat un semnal formal, oficial, în legătură cu o cooperare cu noi.
• Despre dreapta românească: Grupul PPE este foarte, foarte îngrijorat în legătură cu ce se întâmplă în România. Pare că a scăpat de sub control situația pandemică în România, dar și în legătură cu responsabilitatea unei construcții de dreapta care va avea oricum convulsii datorită ieșirii lui Angela Merkel. 
• În 2008 PSD și PD au reușit să facă un guvern într-un moment de criză deși cu șapte luni înainte avusese loc o campanie de demitere a lui Traian Băsescu. Sigur a durat doar 9 luni compromisul. Deci, se poate, dacă vrei și ai oameni politici capabili. 
• Nu cred că este posibilă varianta premierului prin rotație. Exersează Israelul, în prezent. În Iugoslavia, rotația s-a terminat printr-un război civil.
• Este un experiment politic ce se întâmplă? Este foarte greu de realizat pentru că armonizarea între diverse persoane care formează un guvern, chiar armonizarea în Parlament, problema nu e atât de complicată. Problema este în teritoriu. 
• PNRR. Prima evaluarea va fi în mai-iunie în momentul în care se face raportul de evaluare. Până atunci avem 65 de puncte pe care trebuie să le îndeplinim. 20 din aceste teme trebuie terminate în următoarele săptămâni. Printre ele, o nouă strategie anticorupție, o strategie pentru pensii, s-a obligat partea română ca până la sfârșitul anului să le îndeplinească.
• Pentru UE nu există partidul USR, PSD, e partea română. Discutam prin 2020, prin vară, și duscutam cu politicienii italieni câți bani v-ar trebui de la UE? 520 de miliarde mi-au spus.
• Ne-au spus că și noi, ca și voi, am luat o parte mare de împrumuturi din PNRR pentru că suntem într-o situație complicată. 
• Ministrul Ialomițianu mi-a spus că nu ieșim din iarnă. Nu avem un buget și de la anu va trebui să cheltui 1/12 din bugetul celălalt. Guvernul de adminstrare nu poate să adopte bugetul. Putem avea probleme enorme din perspectiva situației legate de facturile la încălzire, situația se joacă complicat, sunt teme atât de mari și dezbaterea politică e atât de separată.
• Incapacitate de plată? Am discutat acest lucru, nu vreau să speri pe nimeni, dar există o semne de asemnări cu Grecia. România totuși nu este pe euro. Nu știm nici în acest moment dacă a fost salvată Grecia sau zona euro. Ce pot să vă spun e că Italia are în acest moment un guvern stabil. Oameni specialiști. România nu îi are. 
• Cu orice partid cu care vom avea o discuție putem să avertizăm în legătură cu lucrurile pe care le cunoaștem bine. Polonia și Ungaria nu au PNRR. Au intrat într-un blocaj cu UE din cauza statului de drept. Cine mai are amprentă negativă? România.
• Vrem primari în două tururi, 300 de parlamentari, nu am renunțat la absolut nimic din ce am susținut. O altă discuție o avem cu o lege anti-clan. O lege împotriva relațiilor de clan. Seamnă foarte mult cu legea din Italia. 
• Faptul că nu mai suntem în Parlament este o situație stranie. Ni s-au părut situații ciudate. Cum s-a numărat 1% o săptămână. Am făcut câteva mii de contestații. În BEC toată zona politică a votat împotriva discutării acestor contestații. Zona de magistratură a fost pentru. Ca rezultat al acestor contestații zona politică a redistribuit 15%. Sunt parlamentari care sunt pe mandat pe voturile noastre.
• Republică parlamentară? Mă uit la nivelul de încredere la care e Parlamentul și văd cifre dezastruoase.
• Război „accidental” cu Rusia? Când negociezi între state ai o zonă de cooperare în domeniul militar. În toate aceste negocieri știam un principiu, să nu punem mari puteri față în față. Pentru că, la un moment dat, poate apărea un accident și poate apărea un „spin”. Ceea ce face Lukașenko este inadmisibil. Aduce oamenii cu avionul la Minsk încercând să îi masese la frontieră. 
• Sancțiunile după părerea mea nu sunt alese acele sancțiuni care sunt eficient și mă gândesc aici la exportul de îngrășăminte. 
• Ce vedem este un război hibrid. Este o problemă care se discută și în NATO: este nevoie de un răspuns către proximitatea estică, dar în egală măsură acest răspuns trebuie să fie proporțional.
• Se poate negocia cu dictatorii? Pare că regimurile autocratice se tem mult mai serios de propriul popor. Motiv pentru care are nevoie de acea simbolistică aparte că el a câștigat în acea negociere.  
• Avetismentul lui Blinken (că miza acestor acțiuni este destabilizarea Ucrainei) este unul serios. În acest moment cea mai bună cale este autovulnerabilizarea. Lipsa unor decizii în instituții poate genera un anume tip de vulnerabilite și pe un astfel de fundal se poate blufa. 
• Război economic? Se poartă pe mai multe planuri. A scăzut prețul la cotațiile bursiere în momentul în care Putin a ieșit la televizor și a spus că până în noiembrie umplem rezervoalele de gaz. În momentul ala a căzut bursa. În același moment se termina conducta Nord Stream 2. 
• Criza migranților. Activarea articolului 4 din tratatul NATO. Este cel care pregătește implementarea afirmației unul pentru toți și toți pentru unul. Nu cred că NATO se va implica în această situație. Au mai invocat și articolul 4 și articolul 5 turcii, după care NATO a pus în discuție sesizarea Turciei la nivel de ambasadori. Probabil se va găsi o soluție.
• Lukașenko a profitat de faptul că UE nu are o politică solidară de a gestiona migranții. Polonia e bântuită de grupuri de extremă dreapta care cer să se intervină armat împotriva acelor migranți. Nu pot să citez ce îmi zicea Donald Tusk la telefon.