Exclusiv Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, la Digi24.ro: România e atacată constant de Rusia. Sunt 35.000 de atacuri cibernetice zilnic

Data actualizării: Data publicării:
pavel popescu
Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, la Interviurile Digi24.ro.

Pavel Popescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a declarat la Interviurile Digi24.ro, că România este ținta unui război hibrid al Rusiei. Popescu spune că sunt în medie 35.000 de atacuri cibernetice zilnic asupra țării noastre. Vicepreședintele ANCOM a vorbit și despre combaterea dezinformării în mediul online și despre rolul pe care îl are instituția. „ANCOM nu are rol în statul român de a fi o poliție a internetului. (...) ANCOM este coordonator și se va duce la fiecare instituție în parte”, spune acesta.

Principalele declarații:

  • E România într-un război hibrid cu Rusia? Este și probabil a fost și în ultimii ani de zile. Pentru că avem un angajament cu SUA. România este o țară NATO, stabilă din punct de vedere politic, este o țară europeană, o țară care cheltuie 2,5% din PIB pentru Apărare. De ce nu și-ar dori Rusia să atace în inima unui stat care este un pilon de securitate în regiune. Atunci când ești important, ești o țintă.
  • Este statul impasibil la atacurile hibride? Cred că această impasibilitate s-ar putea să fie, de fapt, o lipsă a comunicării în spațiul public cu privire la ce se întâmplă în spatele ușilor închise. Când KillNet a atacat peste 300 de siteuri din România, instituțiile statului român au conlucrat astfel încât să restabilească această infrastructură. Suntem foarte atenți la aceste lucruri. Uneori stăm foarte prost la a comunica cu privire la faptul că suntem foarte buni pe unele domenii. 
  • România este în mod constant atacată de Rusia. Avem rapoarte confindențiale care sunt înaintate guvernului. Sunt peste 35.000 de atacuri cibrenetice zilnic la adresa României care sunt contracarate. Sunt vizate și infrastructuri critice.
  • Nu am avut atacuri care să ne pericliteze serios munca pentru că am avut o securitate foarte bună.
  • Sunt coordonate de actori statali și non-statali. Și cei non-statali sunt sponsorizați de țări neprietenoase. Avem și state gen Iran, China.
  • Se află servicile secrete rusești în spatele atacurilor? Fără doar și poate. 
  • Atacurile cibernetice sunt o parte din rutina zilnică.
  • Cred că cea mai mare încercare pe care o avem este a cea încercare a dezinformării. Este un flagel cu care ne confruntăm în fiecare zi și față de care trebuie să construim o reziliență. 
  • Vă dau un exemplu: Era în Paralment și am auzit un partid politic care ne-a acuzat că ANCOM închide site-uri. Un lucru complet fals. Este dezinformare pură, pentru că nu ai o bază legală în România ca eu să mă duc la politicianul X și să dau jos o anume postare.
  • Rusia folosește cu mare succes dezinformarea în România. 
  • Este absolut șocant că în mediul online a ajuns la ordinea zile videouri în care este folosită Inteligența Artificială, deepfake. Este una dintre cele mai mari provocări împotriva căreia trebuie să luptăm.
  • Există agenți în România ai Federație Ruse? Pot să vă spun că există și vă asigură de faptul că există. Sunt în monitorizarea statului român. Din fericire, instituțiile și-au făcut treaba. Au reușit să le contracareze acțiunile. 
  • Despre proteste: Există un pattern care este evident și pe care îl poți observa. Există motive pertinente ca fermierii să protesteze, dar există și dovezi foarte clare că există un pattern care este fructificat de tot ceea ce înseamnă extremă dreaptă în Europa și care este finanțată și hrănită de Rusia.
  • China și Rusia au finanțat cu 300 de milioane de euro în anul electoral 2020 dezinformarea.
  • Care este scopul acestor acțiuni ale Rusiei? De destabilizare. Scopul Rusiei este de a câștiga războiul în Ucraina. Rusia vrea să destabilizeze România, și, sigur, alte state din Europa. Acest lucru îi ajută în atingerea scopului lor final. 
  • Rusia a reușit în anumite situații să destabilizeze Europa pe diferite spețe.
  • Trebuie să ai o bază legală foarte solidă ca să poți să activezi ca instituții ale statului român pentru a semnala, nu a scoate din online, astfel de postări care au scopul de a dezinforma.
  • Are România un cadru legal pentru a combate dezinformarea? România are un cadru legal, dar ce nu are România, ce nu are Europa, este un plan cu privire la resursele pe care le punem pentru combaterea dezinformării. 
  • Suntem în discuții cu SUA să fie înființat un centru regional de combatere a dezinformării în România.
  • Din păcate, din momentul de față, cea mai eficentă armă este educația. Dacă ești educat minim, realizezi care știre e falsă.
  • Din punct de vedere legal, tot ceea ce înseamnă capacitatea statului român de a obliga platformele sociale de a scoate conținut, de a îl șterge, este limitată total. Pentru că regulamentul european spune că există un mecanism care impune condiții: platforme care au un nr de utilizatori de peste 45 de milioane și să aibă sediul în România. 
  • În pandemie au fost închise siteuri pentru că era stare de urgență.
  • Are România pârghii de a închide un site care dezinformează? Nu avem o bază legală (n.red ANCOM) să acționăm asupra unui site. Din punct de vedere legal, nu doar România, toate țările din UE.
  • Rolul autorității nu este să spună care site trebuie închis. ANCOM este coordonator și se va duce la fiecare instituție în parte.
  • ANCOM nu are rol în statul român de a fi o poliție a internetului.
  • ANCOM a insistat să devine autoritate dintr-un singur motiv, pentru că are competența necesară, oameni profesioniști, ca să trateze aceste probeleme complexe și are capacitatea de a discuta cu instituții ale statului român.
  • Fiecare instituție a statului român va fi responsabilă din 17 februarie așa cum este în offline și în online. Este un nou regulament european. Vor fi reguli clare. Dacă ANPC observă, de exemplu, că produse intersize care se vând într-o piață, apar și în online, vor trebui să se îndrepte împotriva celor care vând în spațiul online și să se ocupe de retragerea acelor produse din online.
  • E pierdut războiul cu dezinformarea pe rețelele sociale? Nu avem un război pierdut, avem un război în care noi ne construim armele de luptă împotriva dezinformării și cred că mai avem nevoie de timp. Și nu depinde de România. Resursa pe dezinformare trebuie să plece de la Comisia Europeană.
  • Avem nevoie de mai mult curaj pentru a legifera în Parlament tot ceea ce înseamnă efect al informației false în online.
  • Le recomand tuturor românilor să nu își instaleze TikTok. Există dovezi clare că acea aplicație folosește datele într-un mod negativ. 
  • Am avut vreo 300 de amenințări cu moartea cât am fost în parlamentul României.
  • TikTok este un instrument foarte de efect, clar și simplu. În cazul în care există postări care afectează securitatea și siguranța cetățenilor și produc un efect un cascadă. 
  • Tik Tok este o problemă de siguranță națională. Este o aplicație nu doar nocivă, dar mai mult de atât, există dovezi tehnice că datele se duc și sunt folosite în niște servere de alte guverne. 
  • În România, pe acest subiect au existat niște recomandări foarte clare cu privire la folosirea acestei aplicații.
  • Ar trebui interzis TikTok pe telefoanele guvernamentale? Cu siguranță. Este o decizie politică. Avem nevoie de curaj. Platformele sociale s-au transformat într-o mare de content imposibil de manageriat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri