Exclusiv Care sunt diferențele între micii românești, turcești și cei de la sârbi. Specialist în gastronomie: Nu e un preparat complicat
Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, a vorbit la Digi24 despre cele mai vechi rețete de mici, alimentul „rege” al zilei de 1 mai la români. „Nu e un preparat complicat, nu necesită tehnici”, dar are o istorie bogată, plină de legende.
„Istoria se pierde în negura timpurilor. Cele mai vechi rețete care seamănă destul de mult cu micul de astăzi, strămoș direct, să spunem, se găsesc în Imperiul Persan. De acolo, cumva, Imperiul Otoman, cel care a popularizat destul de multe rețete care au apărut și în bucătăria tradițională românească, l-a împins, să spunem, în tradiția de consum în enorm de multe țări. Dacă e să o luăm altfel, nu e un preparat foarte complicat, nu necesită sosuri, nu necesită tehnici. Până la urmă, grătarul este cel care ne-a transformat în oameni, pentru că odată cu consumul cărnii gătite am economisit energie, energie care s-a dus spre dezvoltarea creierului”, a spus la Digi24 Cosmin Dragomir.
Legenda micilor
„Mitul, care rămâne un mit, e o poveste de istorie culinară romanțată pune că ar fi apărut la cârciuma lui Iordache pe când clienții cereau patricieni și celebrul cârciumar a rămas fără mațe și așa ar fi pus carnea măcinată direct pe grătar. Ei bine, într-o carte mai veche de bucate decât momentul amintit mai mai devreme găsim cârnăței fără mațe. Vorbim de cartea de bucate a Mariei Maurer din 1846, care este și prima carte de bucate tipărită apărută în în București”, a declarat jurnalistul.
Acesta a mai subliniat că micii erau deja în cârciumi pe la 1870: „Deja se se cereau la bere, la un soi de țuică, la un șpriț, la un pelin, cum voi recomanda tot timpul”.
Ce băutură merge cu micii
„Eu recomand un șpriț de pelin, un pelin cumva mai light amestecat cu apă minerală, pe care îl putem îmbunătăți. Punem niște gheață, îi punem și o felie de portocală și facem un cocktail românesc foarte bun”, a spus Cosmin Dragomir.
Ce diferențiază micii românești de cei din alte țări
Folosirea bicarbonatului de sodiu în rețeta micilor este permisă doar în România. „În mod normal, nicio altă națiune nu are voie să folosească bicarbonat de sodiu în rețeta micilor. A fost interzis de către UE. Noi suntem exceptați de la regulă, pentru că am dovedit că e o practică tradițională. Cred că este o rețetă care are vreo 100 de ani, în care regăsim bicarbonatul de sodiu, care îi face mai pufoși. Rudele apropiate sau îndepărtate de la turci, de la greci sau de la sud de Dunăre, sunt cumva mai mai îndesați așa. Ai noștri sunt mai pufoși, punem și mai mult ustroi decât alții. Și cumva, în unele rețete schimbăm și condimentele. Noi punem destul de mult cimbru, în alte părți, nu știu, în Bulgaria o să găsim chimion, de exemplu”, conform jurnalistului specializat în gastronomie.
Muștarul cu mici, o tradiție românească
Și folosirea muștarului atunci când se consumă micii este ceva specific românesc. În alte țări sunt folosite alt fel de sosuri.
„Deosebirea este folosirea muștarului. În Serbia ei se consumă în mod tradițional cu caimac, care este un fel de smântână grasă cu aivar, care este verișoara zacuștei noastre, așa cum o știm noi, dar se face preponderent din ardei roșu și cu ceapă. Un mare bucătar bosniac mi-a povestit la Sarajevo că secretul cu adevărat al acestei cepe este să o toci de dimineață, s-o pui într-un castron de inox în buza grătarului, încât ea să se caramelizeze un pic, să se înmoaie, să se gătească un pic de la acea acea sursă de căldură”, a mai spus Cosmin Dragomir.
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
