Sari la conținut

Cristina Bălan, despre lupta cu depresia: În România, dacă ai o boală emoţională, ori eşti considerat nebun, ori plictisit

Depresia este o boală a minții și a sufletului care se accentuează în special în perioada sărbătorilor. În România, depresia se află în centrul unei epidemii neglijate de autorități, chiar dacă statisticile arată că, la fiecare 40 de secunde, cineva îşi ia viaţa din această cauză. Artista Cristina Bălan a trecut prin asta și a povestit ce a motivat-o să meargă mai departe.

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru: „Depresia omoară. Omoară ca un şarpe, ca un piton care te strânge şi te strânge până la punctul în care îţi pierzi răsuflarea.”

Gabriel Bălan: „Poţi să fii foarte vesel acum şi în cinci minute să te trezeşti în cele mai adânci şi negre colţuri.”

Cristina Bălan: „Nu poate să vină nimeni să te tragă din hăul în care eşti.”

Cristina Bălan cântă, creşte doi copii speciali şi se luptă de ani buni cu depresia. A întâlnit prima dată chipul monstruos al bolii atunci când a născut prematur, după un travaliu de 24 de ore.

Gabriel Bălan: „A fost o naştere dificilă, cu posibilitatea de a pierde chiar amândoi copiii.”

La naştere, gemenii cântăreau un kilogram trei sute, respectiv un kilogram patru sute. Foarte fragili, erau suspectaţi că suferă şi de sindromul Down. Toată experienţa din spital a tulburat-o.

Cristina Bălan: „Faptul că am născut prematur, faptul că m-am confruntat cu sistemul românesc de stat, 32 de zile numărate în spitalul de stat. M-am întrebat întotdeauna cum ar fi fost să vină un terapeut, să mă fi luat de mână şi să mă fi întrebat cum te simţi? Dar n-a venit nimeni.”

A ajuns acasă epuizată după ieşirea din maternitate. O vreme a găsit alinare în mâncare.

Cristina Bălan: „A fost un refugiu, am ştiut ce se va întâmpla, adică n-am fost deloc surprinsă când m-am trezit la peste 90 de kilograme, dar nu m-a ajutat foarte mult că ştiam, pentru că a fost la fel de dureros.”

Una din cinci mame suferă de depresie postnatală

Depresia postnatală afectează una din cinci mame, spun experţii. Însă România nu face nici screening, nici prevenţie.

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru: „Femeia în România este din ce în ce mai puţin pregătită emoţional să aibă copii. Pe de altă parte, există presiunea de a avea copii dată de vârstă, dată de familie.”

Epidemie de depresie în România

Tinerele mame nu sunt singurele vulnerabile. România are o veritabilă epidemie de depresie, cu vârfuri la vârstele extreme: copii şi bătrâni. Peste un milion de români suferă de o tulburare depresivă, iar cei mai mulţi nu primesc ajutor specializat.

Dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatru: „Există încă foarte multă stigmatizare. Există însă ideea mai mult sau mai puţin adevărată, din păcate, că dacă te duci la psihiatru vei avea probleme la muncă, colegii tăi vor afla, vei fi dat afară, vei primi o dungă roşie în buletin.”

Depresia condamnă la marginalizare

Cristina Bălan: „Este un act de curaj în România să spui că te confrunţi cu o problemă de genul ăsta. Dacă te confrunţi cu o boală, ai hepatită sau cancer, eşti compătimit, e ceva fizic. Dar dacă ai o boală emoţională, cum e depresia, ori eşti considerat nebun, ori plictisit.”

Cristina s-a lovit deseori de refuzul celor din jur de a înţelege că depresia este o boală.

Cristina Bălan: „E ca şi cum i-ai spune unuia care are rană la picior, ştii, haide bă, nu ai tu rană la picior, te plictiseşti, ia du-te şi bagă trei ture de stadion şi vezi cum ţi se vindecă piciorul de la sine.”

Din teama de a fi marginalizaţi, mulţi oameni nu cer ajutorul. Nici celor din jur, nici psihologilor sau psihiatrilor. Aşa că încearcă să găsească soluţia pe căi greşite.

Depresivii se tem să ceară ajutor

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru: „Cazurile care nu ajung decât foarte târziu la medic sunt de obicei cazuri care au trecut prin diverse filtre. Primul dintre filtre este filtrul popular, sunt oameni care fac trimiterea către biserică, duhovnic, spiritualitate, după care trec prin tot ceea ce înseamnă turnesolul plafar, sunt ceaiuri, sunt suplimente.”

Mulţi pacienţi se tem de medicaţie.

Depresia, o adevărată dizabilitate

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru: „Angoasa fiind că ceea ce oferă medicina de fapt este o chimicală toxică, dătătoare de dependenţă, care transformă oamenii în legume. Şi asta e doar una din legendele urbane care circulă despre depresie şi tratamentule ei.”

În formele ei grave, depresia este uşor de recunoscut. Devine dizabilitate. Depresivul nu mai poate funcţiona, nu mai are chef de niciunul din lucrurile care înainte îl pasionau. Uneori, nu mai este în stare nici să muncească. Alteori, depresia evoluează insidios.

Potrivit OMS, depresia este principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial.

Dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatru: „Omul se duce, de exemplu, la serviciu, dar nu mai are resurse suficiente cât să aibă o viaţă personală satisfăcătoare.... Şi lucrurile pot dura uneori o viaţă întreagă fără să-ţi dai seama că e ceva în neregulă.”

Decizia Cristinei de a creşte doi copii cu sindromul Down a venit la pachet cu multe prejudecăţi din partea cunoscuţilor şi a necunoscuţilor. Dar tot copiii sunt motivaţia ei de a încerca zi de zi să se facă bine.

Cristina Bălan: „Nu aş putea să-i las singuri. Ajungi şi la gânduri foarte întunecoase. Gânduri de capăt de linie.”

Cristina şi Gabriel au fost prieteni timp de 12 ani înainte de a deveni un cuplu. El crede că asta i-a salvat pe amândoi.

Gabriel Bălan: „Oricât încerci să te ţii acolo sus, când celălalt se ţine doar de picioarele tale, şi tu te ţii doar de o funie micuţă şi subţirică, la un moment dat funia aia se rupe, cedează sub presiunea greutăţii amândurora.”

România nu are un program guvernamental prin care să combată depresia. Ar fi cu atât mai important în prezent, pentru că în perioadele de nesiguranţă economică şi politică, numărul de cazuri creşte.

Dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatru: „Întotdeauna genul ăsta de transformări politice face ca mulţi oameni vulnerabili să rămână descoperiţi. Există zero interes politic în ajutorul pentru oamenii de lângă noi care suferă de depresie.”

La fiecare 40 de secunde, cineva îşi ia viaţa din cauza depresiei

Vestea bună este că acum doi ani România a început, timid, să deconteze şedinţele de psihoterapie. Atunci când oamenii nu cer sau nu primesc ajutor, depresia poate duce la sinucidere. Cât aţi urmărit acest material, în lume opt oameni au pierdut lupta cu depresia. Cei care au trăit cu această boală ştiu că ea se poate întoarce oricând. Dar şi că depresia poate fi tratată.