Variantele românilor fără venituri pentru CASS

Grevă de avertisment în aproape 500 de spitale din țară din cauza legii salarizării. Sindicatele amenință cu grevă generală

Orașul în care oamenii se opun mutării păcănelelor într-un cartier de la periferie. Motivul revoltei

Viața de student la Medicină, de probă. Zeci de liceeni au participat la școala de vară organizată de UMF Iași

Maraton de transplanturi la Iași: o nouă șansă la viață pentru opt oameni, într-o singură săptămână

UE introduce o nouă sursă de proteine. Microproteina obținută prin fermentație, alternativa la lactate și panificație

Incendii de neoprit în Spania. Români evacuați din calea flăcărilor: „Am fugit în 10 minute cu copiii și actele”

De ce trebuie să păstrăm ratingul de țară. Economist: În momentul în care ajungi în categoria junk dispari de pe radarul investitorilor

Anunțul meteorologilor: ce urmează după valul de furtuni și de când revine canicula. Sunt așteptate 38-40 de grade

Două drone doborâte în mai puțin de 24 de ore, „un timp record”. Radu Miruță explică de ce condițiile au fost diferite azi față de ieri

Guvernul a promis să clarifice situaţia contribuţiei la sănătate pentru cei fără venituri încă din ianuarie, dar proiectul a venit abia în a doua jumătate a lunii martie. Schimbările trebuie legiferate cât de curând, pentru că 25 martie este data-limită de plată a CASS pe primul trimestru din an.

Potrivit propunerii de modificare a Codului Fiscal, cei fără venituri au două variante când merg la Fisc pentru plata CASS.

Prima: să achite lunar 5,5 la sută din salariul minim brut, timp de un an. Asta înseamnă 693 de lei pe an, dacă se ia în calcul nivelul actual.

A doua variantă: să achite CASS doar atunci când merg la medic, situaţie în care trebuie să dea contribuţia pe şapte luni. Adică 404 lei. De la 1 mai, însă, contribuţia la sănătate va fi mai mare, pentru că salariul minim brut creşte la 1.250 de lei.

Sunt însă şi persoane care scapă de plata CASS.

„Persoanele ce realizează venituri mai mici decât salariul minim pe economie şi nu au alte venituri beneficiază de scutirea la obligaţia plăţii contribuţiei la sănătate. Sunt cei care realizează venituri din investiţii, respectiv venituri din dividente, din dobânzi, venituri întâmplătoare, dar ies în evidenţă veniturile din contractele civile”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.

Aproximativ trei milioane de români cu vârste peste 18 ani nu sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate, potrivit estimărilor. Şi până în 2016, aceştia trebuiau să plătească CASS, dar în lipsa unor măsuri de verificare, puţini au făcut-o. Prin noul Cod Fiscal, intenţia Guvernului a fost de a-i obliga şi pe cei care nu-şi declară veniturile să achite o minimă contribuţie la sănătate.

„Implică o contraprestaţie: nu este un impozit, e o asigurare, dacă e opţional, trebuie să ai o bază minimă”, spune Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Afectaţi de aceste modificări sunt şi cei care lucrează ca persoană fizică autorizată şi obţin, în acelaşi timp, drepturi de proprietate intelectuală. Aceştia vor plăti CASS pentru ambele venituri.