Variantele românilor fără venituri pentru CASS

Petrișor Peiu (AUR): Siegfried Mureșan nu va ajunge la votul Parlamentului

Victor Ponta spune care e cel mai mare obstacol pentru Siegfried Mureșan: „Eu vă anunț de pe acum că nu-l votez”

Vasile Dîncu își dorește o nouă rundă de negocieri pentru noul Guvern: „S-a ajuns ca partidele să exceleze în a trage linii roșii”

Ponta se oferă pentru funcția de premier: „Are pe cine să pună domnul președinte Nicușor Dan”

Kelemen Hunor, după întâlnirea cu Nicușor Dan: Viitorul premier „să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme”

George Simion, întrebat dacă s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Vila Lac: „Următoarea întrebare, vă rog”

Lider PSD, în ziua consultărilor de la Cotroceni: „Eu n-aș considera AUR un partid extremist”

Simion, după consultările de la Cotroceni: „I-am pus lui Nicușor Dan soluțiile pe masă. Nu se poate fără AUR”

Robert Sighiartău: PNL ar accepta o nouă rocadă cu PSD. Care sunt condițiile liberalilor

Guvernul a promis să clarifice situaţia contribuţiei la sănătate pentru cei fără venituri încă din ianuarie, dar proiectul a venit abia în a doua jumătate a lunii martie. Schimbările trebuie legiferate cât de curând, pentru că 25 martie este data-limită de plată a CASS pe primul trimestru din an.

Potrivit propunerii de modificare a Codului Fiscal, cei fără venituri au două variante când merg la Fisc pentru plata CASS.

Prima: să achite lunar 5,5 la sută din salariul minim brut, timp de un an. Asta înseamnă 693 de lei pe an, dacă se ia în calcul nivelul actual.

A doua variantă: să achite CASS doar atunci când merg la medic, situaţie în care trebuie să dea contribuţia pe şapte luni. Adică 404 lei. De la 1 mai, însă, contribuţia la sănătate va fi mai mare, pentru că salariul minim brut creşte la 1.250 de lei.

Sunt însă şi persoane care scapă de plata CASS.

„Persoanele ce realizează venituri mai mici decât salariul minim pe economie şi nu au alte venituri beneficiază de scutirea la obligaţia plăţii contribuţiei la sănătate. Sunt cei care realizează venituri din investiţii, respectiv venituri din dividente, din dobânzi, venituri întâmplătoare, dar ies în evidenţă veniturile din contractele civile”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.

Aproximativ trei milioane de români cu vârste peste 18 ani nu sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate, potrivit estimărilor. Şi până în 2016, aceştia trebuiau să plătească CASS, dar în lipsa unor măsuri de verificare, puţini au făcut-o. Prin noul Cod Fiscal, intenţia Guvernului a fost de a-i obliga şi pe cei care nu-şi declară veniturile să achite o minimă contribuţie la sănătate.

„Implică o contraprestaţie: nu este un impozit, e o asigurare, dacă e opţional, trebuie să ai o bază minimă”, spune Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Afectaţi de aceste modificări sunt şi cei care lucrează ca persoană fizică autorizată şi obţin, în acelaşi timp, drepturi de proprietate intelectuală. Aceştia vor plăti CASS pentru ambele venituri.