Când vine vorba de karma, majoritatea oamenilor cred că universul este propriul lor susținător personal, dar un judecător sever pentru ceilalți, potrivit unui nou studiu publicat pe 1 mai de către Asociația Psihologică Americană, scrie CNN.
Cercetătorii au întrebat peste 2.000 de persoane din diverse medii religioase și nereligioase să scrie despre experiențele lor cu karma, credința că faptele bune sunt răsplătite, iar acțiunile rele sunt pedepsite, iar un element comun a apărut în răspunsurile lor.
Atunci când participanții scriau despre ei înșiși, 59% dintre aceștia povesteau despre cum au fost recompensați pentru faptele lor bune. În poveștile lor despre alții, 92% povesteau cum nenorocirile i-au lovit pe partenerii infideli, prietenii datori, agresorii și colegii răi.
„Gândirea despre karma le permite oamenilor să își atribuie merite și să se simtă mândri de lucrurile bune care li se întâmplă, chiar și atunci când nu este clar exact ce au făcut pentru a crea acel rezultat pozitiv”, susține Cindel White, autorul principal al studiului, într-o declarație. „Dar le permite, de asemenea, oamenilor să vadă suferința altora ca pe o răzbunare justificată.”
Rezultatele oferă o fereastră către modul în care mințile noastre formează judecăți despre noi înșine și cei din jurul nostru, a spus White, profesor asistent la Universitatea York din Toronto, care studiază modul în care motivele psihologice interacționează cu spiritualitatea.
Studiul identifică tendința de a te vedea pe tine însuți meritoriu de noroc bun, chiar și în absența unor cauze directe, ca pe o formă de „bias de atribuire”, un concept studiat de psihologi de decenii, a spus Patrick Heck, psiholog de cercetare la Biroul de Protecție Financiară al Consumatorilor, care a comentat în calitate personală.
Biasul de atribuire
„Teoria atribuirii și biasurile de atribuire sunt ideea generală că oamenii atribuie anumite lucruri care li se întâmplă lor sau altora în moduri care îi fac să se simtă bine cu ei înșiși,” a spus Heck, care nu a fost implicat în studiu.
În unele cazuri, biasul de atribuire servește scopului de a promova stima de sine, ajutându-i pe oameni să depășească provocările vieții, a spus White. Dar, în alte cazuri, poate duce oamenii pe cale greșită atunci când nu recunosc contribuțiile altora sau factorii externi ai succesului.
Pe de altă parte, credința că suferința altora este o formă de pedeapsă provine din nevoia de a crede că lumea este dreaptă. Această credință îi poate ajuta pe oameni să înțeleagă complexitatea vieții, a spus Heck.
„(Lumea) este plină de zgomot statistic. Se întâmplă lucruri întâmplătoare cu oamenii tot timpul. Și știm din multe cercetări în psihologie că oamenii se luptă să reconcilieze întâmplarea în viețile lor,” a spus Heck. „Este foarte convingător să vrei să ai o poveste sau o explicație pentru de ce lucrurile bune se întâmplă unor oameni și de ce lucrurile rele se întâmplă altora. ... Cred că karma este un mod foarte bine ambalat care poate a găsit drumul său în religie și alte sisteme de credință.”
Diferențe culturale între Vest și restul lumii
Conceptul de karma provine din tradițiile religioase asiatice, cum ar fi hinduismul și budismul, iar multe variații există în modul în care este practicată între diferite grupuri, a spus White. Din acest motiv, studiul a inclus participanți din Statele Unite, Singapore și India pentru a obține un spectru larg de medii culturale și religioase.
În mod notabil, rezultatele au diferit ușor între respondenții vestici și cei non-vestici, participanții din India și Singapore arătând mai puțin bias de autoîmbunătățire, o constatare în concordanță cu cercetările anterioare.
„Am găsit tipare foarte similare în mai multe contexte culturale, inclusiv în eșantioane vestice, unde știm că oamenii adesea se gândesc la ei în moduri exagerat de pozitive, și în eșantioane din țările asiatice unde oamenii sunt mai susceptibili să fie autocritici,” a spus White. „Dar în toate țările, participanții au fost mult mai susceptibili să spună că alte persoane se confruntă cu pedepse karmice în timp ce ei primesc recompense karmice.”
Cum afectează karma luarea deciziilor
White a spus că cercetările sale viitoare vor explora modul în care aceste credințe legate de karma afectează luarea deciziilor. „Uneori există diferențe între credințele tale religioase, ce gândesc oamenii în viața de zi cu zi și apoi cum acționează,” a spus White. „Ar putea exista alte situații în care sunt provocați de experiența însăși, iar atunci vor gândi despre karma într-un mod foarte diferit.”
Totuși, biasurile generate de credință pot avea implicații largi în lumea reală, mai ales când vine vorba de luarea deciziilor politice și de sistemul nostru de justiție, a spus Heck.
Adesea, prejudecățile sociale, cum ar fi rasismul și clasismul, funcționează pe premisa că un grup „inferior” și-a câștigat statutul prin comportamente social inacceptabile, a spus Yudit Jung, profesor asociat adjunct de psihologie la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a fost implicat în cercetare. Astfel de viziuni pot influența tratamentul acestor grupuri și disponibilitatea de a le oferi ajutor.
Profesorul, care este și un psihanalist practicant, a spus că crede că aceste biasuri studiate sunt comune pentru majoritatea oamenilor. Ele pot fi o formă de apărare, provenind din experiențele timpurii din copilărie și din nevoia de a se simți în siguranță.
„Lucrez mult cu pacienții pentru a dezvolta compasiune și un sentiment de umanitate comună, recunoscând că suntem toți un amestec de bine și rău,” a spus Jung. „Nu este vorba despre influențarea religiei. Este vorba despre etica de bază a pacientului.”
Editor : M.I.
