Gabriel Liiceanu: Am devenit directorul turnătorului meu

Dumitru Chisăliță: Prețul carburanților influențează direct inflația. „Trebuie să intervenim acum, nu la vară”

„Plătim taxă la taxă”. Dumitru Chisăliță: România are stocuri de carburanți pentru câteva luni, dar prețurile pot crește

Explozie puternică la ambasada SUA din Oslo. Ce au descoperit autoritățile la fața locului

Consens în privința noului lider suprem al Iranului, succesorul lui Ali Khamenei

Tramvaiul 5 revine pe șine după doi ani de pauză: traseu extins între Băneasa și Pantelimon

Șoferul băut care a provocat accidentul mortal din Pitești a fost reținut. Avea permisul suspendat și fugise de la locul accidentului

Ajutor de la Moscova pentru Teheran: tehnologie rusească găsită în drona care a lovit o bază a forțelor aeriene britanice din Cipru

„Flăcările războiului” se răspândesc, avertizează China, care cere rezolvarea „diferențelor” înaintea întâlnirii Xi-Trump

Gunoaie abandonate lângă râu, în baza unei așa-zise hotărâri de Consiliu Local. Ce a descoperit Garda de Mediu la sesizarea Digi24

Gabriel Liiceanu și-a studiat cu multă atenție dosarul de la Securitate și s-a apucat să scrie scrisori, dar nu oricui, ci celui care l-a turnat ani la rând. Rezultatul este un volum destul de greu de clasat. Nu e un roman, nu e neapărat un eseu, e cu siguranță o confesiune. „Dragul meu turnător” se numește volumul.

„Unii își imaginează că Securitatea a fost o chestie în care lucrau colonei de penitenciare și torționari. Securitatea avea 14.300 de angajați și 400.000 de informatori. Greul muncii se ducea în birouri, iar răspunderea celor de acolo era infinit mai mare decât a celor care băteau, anchetau, terorizau, pentru că ei erau artizanii întregului act”, spune Gabriel Liiceanu.

„În anii 1950 a trebuit indusă teroarea în tot corpul social, pe urmă ea a devenit focalizată. Când cineva depășea limita, devenea victimă, murea, ca Gheorghe Ursu”, adaugă el.

Gabriel Liiceanu a inclus mai multe scrisori în această carte adresate principalului său turnător, Octavian Chețan. „Eram un biet cercetător rang III la institutul de filosofie, unde l-am cunoscut pe în calitate de coleg, era directorul revistei de filosofie. În 1990 era redactorul-șef al Editurii politice și s-a pomenit cu mine ca director al lui, de pe o zi pe alta. Această spectaculoasă răsturnare am încercat să fac să nu o simtă, mi-am zis că trebuie să fiu extrem de civilizat și drăguț, să am în minte memoria colegialității noastre. Mi s-a părut că lucrurile se aranjează într-o matcă de civilizație”, povestește el.

„Apoi întreprinderea a fost naționalizată și el a fost transformat în acționar. Și așa, prin forța împrejurărilor, m-am pomenit că principalul turnător din dosarele lui Noica și al meu a ajuns acționar făcut de mine în editura Humanitas”, subliniază Gabriel Liiceanu.

Urmăriți în materialele video de mai sus discuția dintre Luca Niculescu și Gabriel Liiceanu. Emisiunea „Imparțial” care îl are ca invitat pe Gabriel Liiceanu va putea fi vizionată integral AICI.