Preţul aurului a scăzut cu aproximativ 29% faţă de maximumul istoric atins în ianuarie, pe fondul creşterii randamentelor obligaţiunilor, aprecierii dolarului american şi diminuării tensiunilor geopolitice, potrivit unei analize realizate de o platformă de investiţii.
"Scăderea bruscă a preţului aurului în 2026 reflectă o schimbare rapidă a contextului macroeconomic, întrucât creşterea randamentelor reale, întărirea dolarului american şi atenuarea tensiunilor geopolitice au erodat atractivitatea acestui metal. După ce a atins un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, aurul a scăzut cu aproximativ 29%, coborând marţi, pentru scurt timp, sub pragul psihologic important de 4.000 de dolari şi atingând cel mai scăzut nivel de la sfârşitul anului 2025", a afirmat analistul eToro Bogdan Maioreanu, citat de Agerpres.
În opinia sa, principalul factor care a determinat această scădere masivă a fost politica monetară.
"Inflaţia din Statele Unite, impulsionată de creşterea anterioară a preţurilor petrolului, rămâne ridicată, la aproximativ 4,2%, forţând Rezerva Federală să adopte o poziţie mai restrictivă decât anticipaseră pieţele. În loc de reduceri, investitorii iau acum în calcul posibilitatea unor majorări ale ratei dobânzii, randamentele titlurilor de stat crescând în consecinţă. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani, situat în prezent în jurul valorii de 4,46%, a crescut semnificativ costul de oportunitate al deţinerii aurului, care nu oferă niciun venit, făcând activele purtătoare de dobândă mai atractive prin comparaţie", a adăugat specialistul.
În acelaşi timp, dolarul american s-a apreciat până la cel mai înalt nivel din ultimul an, adăugând un alt factor de presiune.
"Creşterea de la începutul acestui an a fost alimentată parţial de tensiunile din Orientul Mijlociu, dar progresele diplomatice recente au redus nevoia de active de refugiu, eliminând un pilon cheie de susţinere a preţurilor aurului. Dinamica pieţei a accelerat şi mai mult această evoluţie. După o creştere puternică în 2025, piaţa aurului a fost supusă unei presiuni crescute, declanşând un val de marcări de profituri semnificative urmat de o inversare a trendului. ETF-urile pe aur susţinute de depozite fizice au înregistrat ieşiri substanţiale de capital, în timp ce unii investitori au fost nevoiţi să-şi lichideze poziţiile pentru a face faţă cererilor de marjă în contextul volatilităţii mai ample a pieţei, determinată de sectorul energetic. Împreună, aceşti factori au amplificat tendinţa descendentă a aurului", mai arată analiza.
Spre deosebire de aur, perspectivele argintului sunt mai strâns legate de economia reală, menţionează sursa citată.
"Deşi ambele metale reacţionează la ratele dobânzilor şi la fluctuaţiile valutare, cererea de argint provine în mare parte - aproximativ 55% până la 60% - din aplicaţii industriale, inclusiv energia solară, electronica, electrificarea şi dezvoltarea infrastructurii legate de inteligenţa artificială. Acest lucru îl face mult mai sensibil la ciclul de creştere globală. De obicei, argintul evoluează în aceeaşi direcţie cu aurul, dar cu oscilaţii mai mari - crescând mai mult când preţurile urcă şi scăzând mai mult când acestea coboară. Poate înregistra performanţe net superioare atunci când condiţiile economice se îmbunătăţesc şi capitalul se îndreaptă către mărfuri, dar tinde, de asemenea, să scadă mai agresiv atunci când aşteptările privind creşterea economică se slăbesc", se arată în document.
Conform analizei, aurul şi argintul rămân în centrul atenţiei investitorilor.
Potrivit celui mai recent sondaj "eToro Retail Investor Beat", 9% dintre investitorii individuali din România şi 11% dintre cei de la nivel global şi-au exprimat interesul de a investi în mărfuri, care ar putea include aurul şi argintul, în următoarele trei luni.
Privind în perspectivă, traiectoria ambelor metale va depinde de interacţiunea dintre politica monetară, randamentele reale şi creşterea economică globală, notează autorul analizei.
"Aurul rămâne în primul rând o măsură a ratelor dobânzilor, a puterii monedei americane şi a riscului geopolitic, în timp ce argintul se află la intersecţia acestor forţe cu ciclul industrial. Această diferenţă va deveni probabil din ce în ce mai importantă pe măsură ce pieţele se confruntă cu un mediu de sfârşit de ciclu, caracterizat de inflaţie persistentă şi politici restrictive ale băncilor centrale", mai arată analiza.
Editor : A.P.
