TURIST ACASĂ. Istoria cabanei de la Bâlea Lac

Papa Leon al XIV-lea la Monaco: întâmpinat de Prințul Albert și Prințesa Charlene. Va oficia Liturghia pentru 15.000 de persoane

Vreme severă la munte: ANM a emis Cod galben și portocaliu. Rafale de până la 120 km/h și vizibilitate sub 50 m

Incendiu puternic în Turda: 20 de locuințe au fost mistuite de flăcări, iar doi răniți au ajuns la spital

Teroare în Strâmtoarea Ormuz: O navă cargo a luat foc după un atac al iranienilor

Furtuni puternice și inundații în Emiratele Arabe Unite

Legea care ar putea face diferența dintre viață și moarte. Victimă: „A zis că după ce se trezește mă omoară”

Chisăliţă: Pâinea s-ar putea scumpi cu până la 38,6% în 2026

Pensiile din aprilie vor fi plătite mai devreme, înainte de Paște

Trump susține că CIA i-a spus că Mojtaba Khamenei este homosexual

Primii oameni care au ajuns la Bâlea au venit aici la 1700, iar scopul lor era trasarea graniţelor. Mai târziu, zona a fost promovată de Societatea Carpatină a Transilvaniei. Membrii acesteia au trasat prima potecă şi au construit o cabană foarte mică.

În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană şi la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină. În acea perioadă, planul pentru Bâlea era amplu: trebuia să devină o staţiune montană cu un complex turistic şi mai multe pârtii, asemenea celor din Occident.

Toate acestea nu au putut fi realizate, însă la Bâlea peisajul este cel mai valoros. Chiar şi aşa, după anii 2000, puţini turişti mai frecventau zona. Aşa s-a născut ideea hotelului de gheţă care a crescut numărul turiştilor până la ordinul sutelor în fiecare zi.

Pentru o noapte de cazare la temperaturi între -2 şi 2 grade Celsius, turiştii plătesc 300 de lei. Iar în drum spre Bâlea, Ţara Făgăraşului poate să vă ofere o adevărată lecţie de istorie. Muzeul Badea Cârţan din Cârţişoara ilustrează viaţa ţăranului român, Mănăstirea de la Cârţa spune povestea cistercienilor, iar la Mândra poate fi vizitat Muzeul de Pânze şi Poveşti.