Cinematografia românească, un produs de export

Filmele românești din ultimii 15 ani au pus țara noastră pe harta cinematografică a lumii. Producțiile tinerilor regizori sunt o prezență constantă în festivalurile de film din toată lumea, câștigă premii importante în fiecare an și reprezintă unul dintre cele mai valoroase exporturi culturale ale României. De Ziua națională, punem reflectorul pe realizările cineaștilor români, așa cum se văd prin ochii unor importanți critici de film străini.

Radu Miruță atacă PSD: „«Momentul adevărului» va separa liderii de interesele de partid”

SUA au capturat o navă iraniană în Golful Oman. Imagini cu operațiunea: „gaură” în sala motoarelor și forțe americane coborând în rapel

Criza politică lovește în economie. Cristian Păun: „Politicienii să facă ceea ce și-au asumat”

Oana Gheorghiu: „Există o conductă sub pământ, pe care hoții au demontat-o și totuși statul plătește mii de euro în fiecare an”

Cel mai mare premiu din istoria Joker, de peste 12,93 milioane de euro, a fost câștigat cu un bilet de 14,50 de lei

Rumen Radev proclamă „victoria asupra apatiei”, în timp ce „Bulgaria progresistă” revendică primul loc în alegerile anticipate

Proiect depus la Senat prin care 10 mai să fie zi liberă națională. Românii ar putea avea 18 zile nelucrătoare pe an

Semimaraton inedit la Beijing: un robot a depășit recordul mondial uman

Scandal în jurul giganților tech: aplicații AI care „văd dincolo de haine” au ajuns în magazinele oficiale

„Cele mai mari nume ale cinematografiei românești actuale, sunt foarte cunoscute aici în Spania. Vorbesc în special de Cristian Mungiu și Cristi Puiu. Toate filmele lui au fost lansate în cinematografe pentru marele public. Și au avut o primire foarte bună”, spune Roberto Cueto, critic de film și profesor la Universitatea Carlos III, Madrid.

„Cred că unul dintre punctele forte ale cinematografiei române este acela că spune povești locale, dar o face într-un mod care poate fi înțeles nu doar de publicul românesc”, afirmă Nick Holdsworth, critic de film The Hollywood Reporter.

„Sunt filme foarte europene si cred că foarte apropiate de noi, spaniolii. Când am văzut „Sieranevada”, mi s-a părut că reuniunea familială de acolo putea să fie, fără îndoială, o reuniune de familie spaniolă”, afirmă Ignacio Gutiérrez Solana, profesor de film ECAM, Școala de studii în cinematografie şi audiovizual, Madrid.

„Odată cu „Marfa și banii”, filmul lui Cristi Puiu, am început să văd din ce în ce mai multe filme și am observat un progres important”, spune Alicia Juan Lobato, drd. în cinematografie românească Universitatea Complutense, Madrid.

„Marfa și Banii” din 2001, filmul de debut al lui Cristi Puiu a fost primul semn al schimbării.

„Cele două filme care îmi vin imediat în minte sunt „Moartea domnului Lăzărescu” a fost un film foarte captivant”, afirmă Nick Holdsworth, critic de film The Hollywood Reporter.

Cu cel de-al doilea lungmetraj al său, „Moartea domnului Lăzărescu”, distins la Cannes cu premiul Un Certain Regard, Cristi Puiu plasează ferm România pe harta cinematografică internațională.

„Datorita atenției considerabile de care s-a bucurat cinematografia română începând cu Moartea domnului Lazarescu, se vorbește mult despre el”, spune Jay Weissberg, critic de film Variety.

În a doua jumătate a anilor 2000, România devine o prezență constantă la festivalul de la Cannes. În 2007, Cristian Mungiu câștigă marele premiu, Palme D'or, pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, o performanță incredibilă pentru o cinematografie care scotea doar câteva filme de lungmetraj pe an.

„Filmele lui Cristian Mungiu sunt pelicule puternice. Sunt filme cu un impact foarte puternic, care te marchează, te mișcă”, spune Alicia Juan Lobato, drd. în cinematografie românească Universitatea Complutense, Madrid.

„Unul dintre lucrurile interesante despre filmul de după 1989, mai ales la începuturile Noului Val, a fost încercarea de a arăta lucrurile cât mai naturalist, cât mai sincer cu putința. De ce nu avem muzică în film? Pentru că muzica este o forma de manipulare. Montajul este și el un mod de a manipula, de asemenea”, precizează Jay Weissberg, critic de film Variety.

„Ce au în comun aceste filme este calitatea lor extraordinară. Și cred că acest lucru este urmarea faptului că filmele bune care au fost realizate au dat avânt altora”, menționează Nick Holdsworth, critic de film The Hollywood Reporter.

„Pe măsură ce vedeam mai multe filme românești, mă îndrăgosteam mai tare de cinematografia românească și de România”, adaugă Alicia Juan Lobato, drd. în cinematografie românească Universitatea Complutense, Madrid.

Astazi, nu doar prezențele românești în marile festivaluri, dar și premiile, par de la sine înțelese. Filmele românești sunt un „must have” pentru orice festival care se respecta, iar Noul Val a devenit obiect de studiu și de emulație pentru alte cinematografii.

„Anul acesta la Cannes, de exemplu, pentru prima dată au fost două filme românești în competiția oficială. E aproape ceva nemaivăzut, ca orice țara, în afara de Franța, să aibă doua filme în competiție. Acest lucru vorbește despre forța filmului românesc pe scena internațională în acest moment”, spune Jay Weissberg, critic de film Variety.

„Cred că există cineaști în toata Europa, care, în anumite privințe, au de învățat de la acești regizori români. Ei au venit cu o metodă inovativă de a trata astfel de subiecte”, afirmă Roberto Cueto, critic de film și profesor la Universitatea Carlos III, Madrid.

„România și-a câștigat un loc în cinematografia contemporană de care poate să fie mândră”, adaugă Richard Pena, critic de film și profesor la Columbia University.

„S-ar putea spune că Noul Val Românesc există deja de zece ani, și încă dă naștere unor filme de calitate, inovatoare, interesante. Apar cineaști noi, cei vechi devin și mai buni. Este extraordinar. Nu vezi așa ceva prea des. Cel mai adesea, există un val, rezistă un an, doi, trei și apoi dispare. În România nu s-a întâmplat așa. Noul Val merge mai departe și sper să continue la nesfârșit”, spune Richard Pena, critic de film și profesor la Columbia University.