Cartoful, o cultură tot mai scumpă 

Culisele desemnării lui Siegfried Mureșan ca premier: Ilie Bolojan nu știa ce anunț urma să facă Nicușor Dan (surse)

Petrișor Peiu (AUR): Siegfried Mureșan nu va ajunge la votul Parlamentului

Victor Ponta spune care e cel mai mare obstacol pentru Siegfried Mureșan: „Eu vă anunț de pe acum că nu-l votez”

Vasile Dîncu își dorește o nouă rundă de negocieri pentru noul Guvern: „S-a ajuns ca partidele să exceleze în a trage linii roșii”

Ponta se oferă pentru funcția de premier: „Are pe cine să pună domnul președinte Nicușor Dan”

Kelemen Hunor, după întâlnirea cu Nicușor Dan: Viitorul premier „să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme”

George Simion, întrebat dacă s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Vila Lac: „Următoarea întrebare, vă rog”

Lider PSD, în ziua consultărilor de la Cotroceni: „Eu n-aș considera AUR un partid extremist”

Simion, după consultările de la Cotroceni: „I-am pus lui Nicușor Dan soluțiile pe masă. Nu se poate fără AUR”

În lipsa sămânţei româneşti, fermierii sunt nevoiţi să cumpere sămânţă din import, care e mult mai scumpă. Gabriel Ungureanu a început să însămânţeze cele 130 de hectare pe care le are în localitatea Vulcan. Foloseşte cartofi de sămânţă adusă din import si l-a costat cu 15 % mai mult decât anul trecut.

" În fiecare an, sămânţa o aducem din Germania şi Olanda.  700 de euro în Olanda sau Germania la care s-au adăugat transportul şi TVA-ul, fapt care a făcut să sară de 1.000 de euro pe tonă", spune Gabriel Ungureanu - cultivator cartofi.

Pentru însămânţarea unui hectar de cultură de cartofi este nevoie de 4 tone de sămânţă. Deşi soiurile româneşti sunt premiate la concursuri internaţionale, pe piaţă, tot sămânţă din import se găseşte.

"Soiuri româneşti avem câteva, vreo şase, şapte, dar în cultură sunt una, două care se mai păstrează de câte unii fermieri. Anul acesta avem două soiuri noi pe care le avem în cultură belela rosa şi jolie", a precizat Ioan Benea - cultivator cartofi.

Singurele suprafeţe semnificative unde se mai multiplică soiurile româneşti sunt cele care aparţin institutelor de cercetare. La Braşov, cercetătorii cultivă cartofi de sămânţă pe aproape 30 de hectare.

"Suprafaţa ocupată cu loturile de cartofi pentru sămânţă a înregistrat o reducere, am putea spune dramatică în ultimii ani, astfel dacă în anul 2000-2001 aveam în jur de 4.000-4.500 de hectare, aceasta s-a redus în 2012 la circa 500 de hectare ", afirmă  Sorin Chiru - director Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov. 

Diferenţa dintre provenienţa sămânţei se simte în buzunarul fermierilor.

"Cartoful de sămânţă presupune o tehnologie mai specială, în sensul că este mult mai costisitoare realizarea unui hectar de cartofi de sămânţă", a spus Sorin Chiru - director Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov.

Pentru a încuraja creşterea suprafeţelor şi pierderea soiurilor autentice reprezentanţii institutelor de cercetare au propus ministerului agriculturii acodarea de ajutoare de minimis. Deocamdată nu au primit niciun răspuns, însă.