Chinuiţi de boală şi de birocraţie

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

Pentru foarte mulţi părinţi, drumul parcurs până la eliberarea unui certificat de handicap este presărat cu nervi şi umilinţe. Anual, la uşa lor va bate un reprezentant al Direcţiei de Servicii Sociale, pentru a face anchete. Mai mult, copiii trebuie supuşi unei evaluări fizice şi psihologice în urma cărora vor primi de la medicii care îi monitorizează, certificate peste certificate.

"Din punctul nostru de vedere este foarte important să se prezinte. Poate nu anual, dar o dată la doi ani, obligatoriu. În urma acestei evaluări se eliberează un plan de recuperare neuromotorie, terapie logopedică, pentru terapie cognitivă", spune medicul pediatru Adriana Mâţan.

Aceste evaluări condiţionează acordarea indemnizaţiei şi a dreptului la un însoţitor. Cu toate acestea, sunt părinţi care se lipsesc de însoţitor ca să îşi păstreze atât indemnizaţia cât şi locul de muncă. Este şi cazul Mariei Cornea, al cărui copil a fost diagnosticat acum un an şi jumătate cu autism sever.

"Este destul de frustrant şi pentru noi ca părinţi. A fost evaluat la comisia de evaluare a copilului aici, la Braşov la comisia de handicap, am primit un certificat. Nu avem însoţitor, avem nevoie, nu ne permitem financiar, pentru că banii pe care îi primim îi folosim pentru terapiile copilului şi pentru transport. Venim de la Zărneşti la Braşov", spune Maria Cornea.

Dacă doresc totuşi un însoţitor părinţii trebuie să renunţe la indemnizaţia pe care o primesc şi rămân cu un ajutor de 91 de lei şi cu alocaţia dublă, de 84 de lei. Astfel, mulţi devin însoţitorii propriilor copii. Aşa a făcut şi Miuţa Lizac al cărui copil suferă de Sindromul Down. Cei nici 800 de lei pe care familia îi primeşte lunar pentru copil nu acoperă, însă, cheltuielile prea mari pentru terapii, transport, hrană, grădiniţă şi materialul didactic special. "Practic, dacă am fi doar eu cu el, ar trebui să ne descurcăm din salariul meu minim. Terapie şi recuperare nu plătim că nu avem de unde", ne spun Miuţa Lizac. 

În Braşov, evaluarea copiilor diagnosticaţi cu autism sau sindromul Down se face la Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Aici, o comisie formată dintr-un medic, un psiholog şi un asistent social verifică anual fiecare caz în parte, pentru eliberarea unui nou certificat. Tot ei stabilesc gradul de handicap al copiilor: grav, mediu sau accentuat.