Fișa matricolă a unei premiante. Pe ce se punea accent în anul 1940

Rivali în bazin, prieteni în afara lui: David Popovici, gazdă pentru adversarul său din China, Pan Zhanle

Bricul „Mircea” revine într-o competiție istorică reluată după 50 de ani, care se desfășoară în Oceanul Atlantic

Proiect UE: mașinile ar putea „refuza” să mai accelereze peste limita de viteză. Ce spune Titi Aur, expert în conducere defensivă

„Rețeaua morții”. NATO va folosi inteligența artificială pe Flancul Estic, inclusiv în România

Noul Air Force One, fără sistemele de securitate ale modelului anterior

Crește consumul de droguri în rândul femeilor tinere din România. Specialiști: „Este o inversare a tendințelor tradiționale” (raport)

Cel puțin 28 de morți după un incendiu la o fabrică din „capitala pantofilor”, în China

Harta salariilor din România: unde se câștigă cei mai mulți bani

Putin ia în calcul posibile lovituri asupra bazelor NATO din România

Fişa matricolă a elevei Feliciei Drăghiciu a devenit populară pe internet. A stârnit nostalgii, dar şi invidie printre actualii dascăli, care şi-au dat seama că în anii '40 educaţia se făcea după principii simple şi adaptate cererii de pe piaţa muncii.

Starea familiei, felul în care este îngrijită eleva acasă, cu cine doarme în cameră şi în pat şi ce greutate are. Pe lângă date despre alimentaţia ei, considerată „bună” şi de somnul „liniştit”, profesorul a trecut şi înălţimea şi greutatea elevei, la data examinării. Fişa conţine şi profilul psihologic al elevei şi abia apoi notele şi media din anul respectiv. De departe, cel mai important lucru era orientarea profesională.

Eleva Felicia îşi dorea să devină învăţătoare, în timp ce părinţii săi o voiau bună gospodină acasă şi în sat.

„Mama mea a fost... ţărancă, ţărancă... dar ţărancă... cum îi zice... complexă! Era şi bucătăreasă, şi croitoreasă, şi orişice făcea ieşea din mâna ei. Absolut orice”, a spus Ion Buzeche, fiul Feliciei Drăghiciu. 

Felicia Draghiciu a murit acum zece ani. O fostă colegă de şcoală, care acum are 92 de ani, îşi aminteşte însă cum se făcea şcoala pe vremuri. A făcut şapte clase, iar examenul de absolvire l-a dat într-o comună învecinată. Îşi aduce aminte până şi de orele de sport.

„Mă ridicam cu picioarele în sus, cu mâinile pe perete, făceam în curtea şcolii. Dacă am fost la internat, după ce terminăm orele mergem la masă şi de la cinci intrăm la meditaţie pănă pe la nouă” a povestit femeia.

Acum, şcoala veche din Şona s-a transformat într-un mic muzeu al satului. Pictorul Ştefan Câlţia, originar din Şona, a adunat fotografii şi mărturii despre satul Şona în perioada de dinainte de Primul Război Mondial. Aşa a descoperit şi registrul matricol din anii '40.

În zilele noastre, fiecare fişă matricolă a elevilor este însoţită şi de o evaluare psihopedagocică. Aceasta conţine informaţii despre familie, tipul de personalitate şi modul în care elevii se adaptează la şcoală. Nimic, însă, despre orientarea profesională a elevilor sau despre ce aspiraţii au.