Mestecănişul de la Reci, punct de atracție pentru jucătorii de golf

Mii de români își petrec concediile pe litoral. Principalele pericole ale vacanței la mare. Salvamar: „Sunt periculoase!”

Șeful DNSC face precizări după atacurile cibernetice asupra unor instituții ale statului: „Nu au fost scoase la vânzare date”

Val de sesizări absurde la Garda de Mediu: De la mirosul de tocăniță venit din vecini, până la albinele care murdăresc mașinile

Legea salarizării, în discuții la Cotroceni. Burnete: Ministerul Muncii va publica cât de curând proiectul. O nouă întâlnire, marți

După ce Viorel Pașca a cerut intrarea în legalitate a azilelor, DSP i-a propus transformarea lor în case protejate. Condițiile necesare

Cel mai mare incendiu din Spania din acest an: 12.000 de hectare au ars, un bărbat a fost arestat pentru incendiere intenționată

Datele furate de la Agenţia de Cadastru, scoase la vânzare de hackeri pe internet. Tranzacţiile imobiliare, blocate de trei zile

Intervenție a trupelor speciale pe DN1: Un șofer de TIR s-a încuiat în cabină și a început să arunce cu obiecte

După demiterea Guvernului Bolojan, unii români au cu 7.000 de lei mai mult în conturile din Pilonul II. Ce a dus la această evoluție

Râul Negru îşi face cale printre dealuri presărate cu mesteceni seculari, flori iubitoare de secetă şi iarbă deasă ce face contrast cu pustietatea. Aşa ar putea fi descrisă în câteva cuvinte rezervaţia, supranumită şi "Sahara judeţului Trei Scaune". Asta pentru că este un teritoriu pustiu şi nisipos, dar în care şi-au găsit locul mici lacuri. Acest fenomen este unic în Transilvania şi a atras numeroşi cercetători de-a lungul timpului care au analizat nisipurile mişcătoare de odinioară.

"Aceste nisipuri au originea în pleistocent. De fapt, aceste nisipuri sunt nişte sedimente a unui lac de mult dispărut, ale Râului Negru", spune Barti Levente - biologul rezervaţiei.

Intervenţia omului a distrus de-a lungul timpului forma iniţială a pădurii. În anii comunismului s-au făcut desecări, zona umedă a devenit teren agricol, iar pădurea de mesteceni a fost înlocuită pe alocuri de conifere. Acum, zona a devenit un punct de atracție pentru jucătorii de golf. Și nu orice jucători, ci aceia care nu se tem să încerce obstacolele unui teren neamenajat. Radu Matei vine aici de 15 ani, în fiecare zi, ca să se antreneze pentru competiţiile de golf. Spune că liniştea îl ajută să se concentreze şi să îşi definească tehnica de atac.

"Condiţiile sunt destul de ok pentru un teren neamenajat. Tot aici am început şi tot aici ne antrenăm şi jucăm mai mult", spune Radu Matei.

Radu a devenit campion naţional la golf în 2009 şi atunci s-a hotărât să promoveze Mestecănişul de la Reci pe site-urile de socializare. Aşa a reușit să formeze o comunitate de jucători care vin să se antreneze pe un teren neamenajat.

"Este un teren extraordinar pentru golf. Cu toate că nu e amenajat, noi suntem foarte mulţumiţi de ce ne oferă acest teren", a spus Liviu Matei, jucător de golf.

Dar localitatea Reci, aflată în partea centrală a județului Covasna, pe DN11 (Brașov-Bacău), oferă şi alte variante de relaxare.

Lacul de la marginea satului atrage în fiecare weekend turişti din Covasna şi Harghita, dar şi din Braşov. Aici sunt amenajate zone de picnic, grătare şi campare.

"Am venit să ne odihnim după o plimbare la Sf. Gheorge, cu copiii, cu ocazia vacanţei. Ne bucurăm şi noi de aerul curat de la Reci. E liber, se poate face baie, e plăcut", spune un turist.

Intrarea în complexul turistic din care face parte şi lacul Reci costă cinci lei pentru adulţi şi trei lei pentru copii şi pensionari.

Reporter: Ioana Mihai
Operator: Zoli Racz