Proiect întrerupt după 27 de ani. Una dintre cele mai mari investiţii din judeţ, suspendată

Primarul din Jurilovca explică ce a făcut când s-a trezit cu turiștii la festivalul care nu a fost organizat. Cum a salvat situația

Directorul Institutului de Istorie a Religiilor critică declarația lui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos”: „Nu pare că citește”

AfD câștigă detașat alegerile din Saxonia-Anhalt. Extrema dreaptă obține 44,5% în Germania, potrivit exit-poll-urilor

Restricțiile de circulație din Piața Unirii, ridicate înainte de începerea școlii. Băluță: „S-a lucrat mult, repede și bine”

Podul Basarab va fi redeschis circulației după aproape trei luni de lucrări. Ciprian Ciucu: Reparațiile vor continua

Emisarii lui Donald Trump sunt așteptați astăzi la Kiev. Steve Witkoff și Jared Kushner vor ajunge în Ucraina cu trenul din Polonia

Mobilizare de forțe în județul Mehedinți: un șofer din Rep. Moldova este căutat cu elicopterul după ce ar fi fugit de Poliție

Expert în apărare, despre deplasările emisarilor SUA la Moscova și Kiev: „Rusia vrea să profite de această fereastră de oportunitate”

Începe turneul diplomatic al emisarilor lui Donald Trump în Moscova și Kiev. Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns în Rusia

Zeci de macarale şi coloşi din benton abandonaţi! Este peisajul dezolant din comuna Mândra. Locul unde trebuia să fie cea mai mare investiţie din judeţul Braşov. Un baraj care să ducă la apariţia lacului artificial Veneţia şi astfel Oltul să nu se mai reverse la prima ploaie torenţială. 2000 de oameni au muncit aici mai bine de un sfert de secol, însă lucrările au fost abandonate la începutul acestui an. Motivul, pur românesc: lipsa banilor.

 "Continuare ei ar fi benefică. Se pot evita fenomenele meteorologice periculoase în zona noastră, Oltul este foarte aproape, am mai avut probleme. Este şi impactul social, locurile de muncă", a precizat Dorin Galea - secretarul Primăriei Mândra.

Din loc în loc, pe lângă plăcile de beton sau la umbra unei macarale, sunt barăci ale foştilor muncitori. Sunt şomeri şi nu au unde să se ducă, iar de cele mai multe ori se trezesc cu uşile închise în nas.

"Am venit din 1990 în vederea continuarii lucrărilor energetice la care am lucrat toată viaţa. De 43 de ani lucrez la lucrări de baraje, galerii de aducţiune. Am rămas aici în ideea că se da drumul la lucrări, mă stabilisem aici cu familia", a spus un localnic.

Nu sunt singurii care au de suferit din cauza închiderii şantierului. Hidroelectrica a închiriat terenurile unor localnici, parcele de pământ unde să fie construit barajul. Sătenii au fost de acord, bineînteţeles, contra unei sume frumoase de bani. 2200 de lei pe an. Acum, nu mai au nici banii şi nici pământul.

"60 de ari de teren! :Şi de doi ani nu ne au mai dat chiria. Banii, ori chiria de acolo ori să îşi ia bagajele de acolo, să elibereze locul", a spus un alt localnic.

Până acum statul a investit în lucrări peste 110 milioane de euro. Pentru ca barajul să devină realitate, ar mai fi nevoie de 180 de milioane de euro.

"Noi suntem deschişi pentru a găsi o fomulă de deblocare a acestor investiţii, dar trebue să înţeleagă toţi primarii, toţi prefecţii şi toţi politicienii că Hidroelectrica, niciodată de acum încolo, nu va mai scoate bani din buzunar, pentru că buzunarale Hidroelectrica nu se confundă cu buzunarele statului, sunt mult mai mici", a spus Remus Borza - administrator judiciar Hidroelectrica SA.

Proiectul hidrocentralei de la Mândra a fost comandat de Nicolae Ceauşescu şi făcea parte dintr-un lanţ de peste 20 de hidrocentrale care urmau să fie construite pe râul Olt.