MEHEDINŢI. Producţia de castraveţi ajunge pe câmp. Comercianţii le oferă legumicultorilor din comuna Braniştea, cel mult 20 de bani pentru un kilogram
Au muncit un an, au investit, s-au bucurat că au producţii bune iar acum aruncă legumele pe câmp sau le dau la animale. Locuitorii din Braniştea, Mehedinţi, cel mai mare bazin legumicol din judeţ, sunt disperaţi. În pieţe nu au timp să vândă marfa iar cei care de obicei cumpără en-gross nu mai vin să o ia sau atunci când o fac, oferă preţuri de batjocură. Oamenii spun că vor renunţa. Mulţi vor să plece în străinătate pentru că din legumicultură nu pot să trăiască. Ba chiar ies în pierdere.
Elena Lupu are 65 de ani şi de când se ştie nu i s-a întâmplat să arunce castraveţii care ajungeau înainte în pieţele din Mehedinţi şi judeţele limitrofe. Acum degeaba are producţie bună. De o săptămână aruncă saci întregi la gunoi pentru că nu vine nimeni să-i ia. S-a simţit batjocorită în urmă cu trei zile când un samsar i-a oferit 10 bani pe kilogram.
Şi Gheorghe Stelea a strâns în ultimele 7 zile aproape 30 de saci de castraveţi. Sunt aranjaţi frumos însă ştie că vor ajunge la groapa de gunoi pentru că nu mai vine nimeni să-i colecteze, iar în pieţele din Mehedinţi nu are loc şi nici timp să se ducă să vândă.
Oamenii din comună se tem că la fel vor păţi şi cu varza şi roşiile pe care le vor culege săptămâna viitoare. Nu au forţat coacerea legumelor ca să fie cât mai naturale, iar când vor ieşi vor avea preţuri foarte mici sau nu vor fi căutate deloc.
Majoritatea celor 1.800 de locuitori din Braniştea se ocupă cu legumicultura. Producţia de castraveţi este anul acesta de peste 500 de tone. Oamenii spun că aproape toată cantitatea va ajunge pe câmp şi la animale. Vor să renunţe sau să plece în străinătate.
Autorităţile locale spun că abia acum se gândesc să facă un centru de colectare din fonduri europene.
Comercianţii din pieţe spun, la rândul lor, că din asta trăiesc şi nu pot oferi producătorilor mai mult. Iau castraveţii cu 20-40 de bani şi îi vând cu 1 leu. Se plâng că nici ei nu fac profit.
O soluţie poate veni din partea Sistemului Naţional de Camere Agricole care este în plină organizare. Preşedintele acestei organizaţii spune că la fel ca şi în Occident, Camerele Agricole Judeţene pot să centralizeze şi să gestioneze toate producţiile.
Reprezentanţii Camerei Agricole spun că în ciuda sfaturilor date de ani buni ca producătorii să se asocieze, acest lucru nu se realizează din cauza reticenţei oamenilor faţă de ceea ce au trăit în epoca comunistă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
