Amintiri de pe front. Sute de mii de români au murit în cel de-al doilea război mondial
Tudor Marinescu s-a înrolat voluntar în armată în 1939, imediat după ce a început cel de-al doilea război mondial. Avea doar 19 ani când a luptat pe frontul din Est împotriva ruşilor. Se afla în tranşee alături de camarazii săi din Regimentul de Gardă Regală 6 Mihai Viteazul când a primit ordinul mareşalului Antonescu de a trece Prutul. În timpul luptelor a căzut grav rănit.
"În atac la baionetă am fost rănit de o schijă de aruncător de brand de 60. Nu ştiu cine m-a ridicat, unde m-a dus. Ştiu că m-am trezit la Bârlad, în sala de operaţie", îşi aminteşte col. (r) Tudor Marinescu.
După ce s-a însănătoşit, sergentul de atunci a urmat cursurile de paraşutişti militari şi a participat la eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Slovaciei. 9 mai 1945 l-a găsit în Slovacia, la Kosice, unde a sărbătorit sfârşitul războiului.
"Când s-a terminat războiul o noapte întreagă de bucurie am tras în aer cu armamanetul automat", spune fostul paraşutist.
Şi George Pusta a participat la luptele date pentru eliberarea Basarabiei. A fost soldat sanitar şi a făcut parte dintr-o subunitate specială de infanterie care a reuşit să treacă Prutul, fără să fie observată de ruşi.
"Am debarcat pe întuneric, după ce am trecut de ei, nu ne-au găsit, nu ne-au văzut. Am atacat noi din spate şi ăştia când au început focul de dincoace de Prut, am cucerit localitatea."
În ziua capitulării Germaniei, bihoreanul se afla în Cehia, la 600 de kilometri de casă. Îşi aminteşte că anunţul încheierii luptelor l-a luat prin surprindere.
"Am fugit la casa unde era colonelul Stângă. "Ce s-a întâmplat, domnu' colonel?" Zice: "Au capitulat germanii fără condiţii. Va fi pace." "Şi cine trage?" "Ai noştri trag de bucurie."", povesteşte George Pusta.
Întâmplările din timpul războiului şI-au făcut simţite efectele până în zilele noastre. Veteran de război, lui Vasile Ilica i s-a interzis în 2011 să intre în Ucraina timp de cinci ani. Autorităţile statului vecin au invocat faptul că bucovineanul a publicat o carte despre un masacru comis de armata rusă în Cernăuţi, în primele zile ale războiului.
"Acolo erau mulţi care au încercat frontiera şi cea mai mare pedeapsă era trei ani de închisoare, pentru încercare de trecere a frontierei. Ori aştia erau puşi să fie executaţi", îşi aminteşte col. (r) Vasile Ilica.
Cel de-al doilea război mondial a provocat mari pierderi armatei române. "Pierderile materiale - numai pe frontul de apus, prin faptul că Statul român a finanţat aprovizionarea armatei române şi parte a armatei sovietice - cam un miliard de dolari valută în 1938", a precizat profesorul universitar Mihai Drecin.
În bătăliile din cea de-a doua conflagraţie mondială peste 270 de mii de soldaţi români au căzut pe câmpul de luptă; 50 de mii dintre ei doar pentru eliberarea Transilvaniei.
Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Cristian Rusu
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
