Autorităţile recuperează anual o mică parte din pagubele produse de evazionişti

Diana Buzoianu acuză PSD că blochează învestirea Guvernului Mureșan: „Un guvern cu puteri depline nu este un moft politic”

Grindeanu, atac la adresa PNL și USR: „După alegeri, veți încăpea toți într-un lift. Fără să vă înghesuiți”

Un zbor Dubai-Tel Aviv a aterizat în Arabia Saudită după o alertă de deturnare. Israelul a trimis avioane de vânătoare

Sarea ascunsă din alimente, pericol pentru sănătate. Cât de ușor depășim doza zilnică fără să știm

Românii cheltuie lunar sute de lei pe alcool și țigări și doar 23 de lei pe educație. Cum explică specialiștii paradoxul

Momentul în care Călin Georgescu a fost ridicat de polițiști și dus la Arestul Central al Capitalei

EPPO: Peste 1 milion de telefoane SH au fost vândute ca noi în 19 țări europene, inclusiv în România. Pagube de 300 de milioane de euro

Palatul Finanțelor din Oradea, de la ruină la bijuterie. Istoria zbuciumată a clădirii ridicate acum peste 120 de ani

Nave blocate, circulație paralizată de luni întregi. Seceta extremă prelungește criza de pe Dunăre

În ultimii cinci ani, poliţiştii bihoreni au cercetat aproape două mii de persoane bănuite de evaziune fiscală. Dintre acestea 100 au fost reţinute sau arestate.

"Prejudiciul provocat pe parcursul celor cinci ani este de peste 970 milioane de lei din care poliţiştii de Investigarea Criminalităţii Economice bihoreni au recuperat peste 83 de milioane de lei", a precizat subcomisarul Alina Dinu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor.

Mult mai puţin decât poliţiştii au recuperat funcţionarii bihoreni ai ANAF. În bugetul statului au intrat doar 66 de mii de lei din prejudiciile de peste 5 milioane de lei stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Autorităţile spun că această situaţie este cauzată de faptul că evazioniştii nu au pe numele lor bunuri sau conturi bancare, ca să acopere daunele produse.

"Cauzele care împiedică sau îngreunează încasarea prejudiciilor din dosarele penale o reprezintă faptul că majoritatea debitorilor sunt persoane aflate în detenţie, sunt insolvabili, nu deţin bunuri mobile sau imobile urmăribile, nu au deschise conturi şi nu au venituri care pot fi urmărite." - sursa: ANAF

"Sunt legături infracţionale în multe state membre ale Uniunii Europene ceea ce face mult mai uşor ca bunurile obţinute în urma săvârşirii infracţiunilor să fie disimulate, ca sumele de bani să fie ascunse în conturi la care noi nu avem acces", spune comisarul Florian Sîrcă, şeful Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor.

Confiscarea averilor şi bunurilor obţinute ilicit reprezintă o problemă şi la nivel euroepan.

"Nu există o practică europeană unitară în acest domeniu, elementele de materie penală rămânând în continuare în competenţa exclusivă a statelor membre", susţine europarlamentarul Emilian Pavel.

În Olanda, de exemplu, legea permite o negociere între procurori şi evazionişti. Dacă aceştia din urmă declară că plătesc prejudiciul, scapă de anchetă. În acest fel, anul trecut au fost recuperaţi 250 de milioane de euro de la o singură persoană.

"Ar fi bine şi în România să existe în continuare cauza de înlăturare a răspunderii penale în situaţia în care prejudiciul ar fi să spunem până în 500 de mii de euro şi s-ar recupera", consideră şeful Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor.

Recuperarea prejudiciilor produse prin fapte comise pe teritoriul Uniunii Europene va fi reglementată prin nouă directivă care va intra în vigoare în 2016. Aceasta prevede confiscarea bunurilor obţinute prin a stfel de infracţiuni.

Reporter: Gabriel Bonaciu,
Operatori: Gabor Szilagyi, Robert Rezmuves
Editor web: Adrian Laboş