Bugete locale limitate prin lege

Patru mari orașe au început deja să aplice măsuri pentru limitarea consumului de curent electric. Ce va face Capitala

Când se va simți efectul scăderii inflației. Dan Suciu, BNR: La alimente nu mai avem creșteri. Presiunile vin din zona de energie

O dronă s-a prăbușit în nordul județului Tulcea. MApN a găsit resturile aparatului: „Au fost constatate urme de combustie”

Prima mărturie a șoferului care a lovit mortal doi oameni în centrul Brașovului. „Am refuzat internarea. Nu merit”

Șoferul care a ucis doi turiști pe trotuar în Brașov a fost declarat apt să conducă, la schimbarea permisului. Detalii de la procurori

Criză în spitale: medicamente pentru bolnavii de cancer lipsesc din nou. „Suntem rușinea Europei la finanțarea din PIB a sănătății”

Zborul secret al lui Trump, „o zi de marți oarecare” pentru Putin: plantele liderului rus au ajuns un indicator al mișcărilor sale

Prima reacție a lui Ilie Bolojan după ce o dronă s-a prăbușit în Tulcea: „Începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”

Avioane NATO au doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Letoniei. Măsura de precauție luată de Finlanda

Până acum primăriile adunau bani din taxe şi impozite, la care se adăugau fonduri primite din bugetul central, prin intermediul consiliilor judeţene. Noua reglementare stabileşte un plafon pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.

„1,5 milioane pentru comune, 6 milioane de lei pentru oraşe, 20 de milioane de lei pentru municipii, 50 de milioane de lei pentru municipii reşedinţă de judeţ, respectiv 80 de milioane de lei pentru Consiliile Judeţene", detaliază Odon Szabo, deputat UDMR de Bihor.

Dacă depăşesc aceste limite, administraţiile locale nu primesc nimic, iar dacă nu le ating, bugetul va fi completat cu bani de la Ministerul Finanţelor. În primul caz se află primăria din Valea lui Mihai, care are un buget de 7 milioane de lei, cu un milion peste limita impusă prin lege. Pentru că nu vor primi niciun ban de la Guvern, edilii nu vor mai începe investiţiile în infrastructura rutieră a oraşului.

„Un milion de lei pierdem. Ar fi de ajuns pentru un kilometru de drum modernizat să se facă. Înseamnă că ne vom gândi la alte forme de finanţare", spune Jozsef Nyako, primarul oraşului Valea lui Mihai.

La rândul ei, Oradea va pierde până la 600.000 de lei, pe care îi primea până acum de la Consiliul Judeţean. Aceşti bani erau necesari pentru renovarea clădirii filarmonicii ori pentru transformarea unui cinematograf vechi în sală de spectacole.

„Parteneriatul pe care îl derulam cu Consiliul Judeţean pentru obiective de interes local, judeţean, ar fi dus mai departe la realizarea lor, ne gândeam mai ales în investiţii în zona spitalelor", susţine Eduard Florea, administratorul public al municipiului Oradea.

Sumele pierdute prin noua reglementare cresc o dată cu dimensiunea unităţii administrative. În acest fel, Bihorul pierde „7 milioane de lei, dacă este să ne raportăm la sumele din tva raportate pentru anul 2013. Nu se mai ţine cont de nevoile UAT-urilor, ci se uniformizează şi toţi sunt egali. Banii alocaţi pentru investiţii, pentru drumurile judeţene vor fi mai puţini", după cum a contatat Horia Carţiş, şeful de cabinet al preşedintelui CJ Bihor .

Efectele impunerii unui plafon de finanţare administraţiilor locale va fi analizată peste şase luni, după care se va lua o decizie în privinţa menţinerii sau eliminării ei.

Reporter: Laura Breb
Operator: Darius Pop

Editor web: Adrian Laboş/ Editor montaj: Călin Lazău