Biserici, mărturii ale unor foste sate

La un pas de accident: adolescenți pe trotinete electrice, filmați printre mașini și tramvaie. Polițiștii s-au autosesizat

Orașul cu spital nou, de șase etaje, inaugurat doar pe două nivele. Motivul revoltător

Noi reguli împotriva „băieților deștepti” din energie. Șeful ANRE: „Vrem să avem megawați racordați la rețea și nu pe hârtie”

Gigi Becali, după discuția cu Nicușor Dan: Grupări din PNL vor guvern minoritar, dar le e frică de Bolojan. Să-l trimită pe Pahonțu

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, despre criticile privind diplomația României: „Coaliția a eșuat într-o manieră consistentă”

Comisia Europeană reduce la aproape zero prognoza de creștere economică a României

Copii bătuți și izolați în baie la o creșă din Cluj. Educatoarea a fost concediată, iar polițiștii au deschis o anchetă

Primar UDMR, prins în flagrant când primea mită

Vine canicula: un dom de căldură se îndreaptă spre România

La începutul anilor 60, în cele cinci localităţi de pe Valea Cernei existau patru biserici. În 1962, când comuniștii au decis strămutarea caselor, două dintre ele au fost dărâmate. Celelalte două, desi afectate de trecerea timpului, sunt şi acum în picioare.

„Părăsită și aproape dărâmată, această biserică catolică a rămas una dintre puținele dovezi ale faptului că aici, odinioară, a existat o așezare cu sute de suflete” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.

În 1962, Anișoara Oprea avea 30 de ani. În luna februarie a acelui an, a fost ultima tânără din zonă care s-a căsătorit înainte ca satul ei să devină amintire.

„A fost ultima cununie a mea și a părintelui Crăciun, a soțului, și după ce ne-am cununat, n-o durat cred vreo săptămână, două, că o început să se dărâme biserica”, rememorează Anișoara Oprea, localnică.

După mai bine de 50 de ani de când au fost nevoiți să își abandoneze casele, grădinile și pământurile, oamenii din satul Cinciș nu au reușit să uite greutățile prin care au trecut. Au lăsat în urmă tot și au primit în schimb, pe dealul din apropiere, o parcelă de 800 de metri pătrați pe care și-au reconstruit viața.

„Atât a fost de greu, ca într-un război. Zi și noapte umblau mașinile și oamenii și cărau, să facă case toți”, își amintește și Ioan Vaida, un alt localnic.

„Apa creștea. Mama ne spunea că în fiecare seară punea semne, bețe, sau punea ceva pietre pe margine și ne spunea no, o mai crescut apa cu atâta și cu atâta”, povestește și Anișoara Oprea, o altă localnică.

„Trebuia să terminăm repede, că venea iarna, și trebuia să avem o locuință undeva unde să stăm, foarte greu o fost”, mai spune și Elisabeta Vaida.

Comuniștii au creat lacul de acumulare pentru a folosi apa la combinatul siderurgic de la Hunedoara, aflat atunci în plin avânt economic, dar și pentru a oferi clasei muncitoare un loc de distracție estivală.

„Cincișul a devenit astfel unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Transilvania, întins pe 200 de hectare și adânc de aproape 50 de metri” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.

În satul Cinciș-Cerna, trăiesc în prezent 900 de oameni.

Reporter: Andrada Velciov

Operator: Tiberiu Mariș