DIN|Interior. România rămâne cu medici rezidenți de nota patru

medici din interior

Aproape 15.000 de medici au plecat din România numai în ultimii şase ani. Exodul lor a dat peste cap sistemul de sănătate. Zeci de spitale au rămas fără specialişti. Aşa se explică de ce studenţi care obţin la examenul de rezidenţiat note de patru ajung să lucreze în spitalele de la stat.

Ştefan Drăgulescu, îndrumător al rezidenţilor în cardilogie din Timişoara, are o vastă experinţă în lucrul cu tinerii medici. Până acum însă nu a întâlnit o asemenea situaţie: „Nota patru nu este notă de trecere. Este o greşeală. Dacă într-adevăr au intrat cu nota patru s-ar putea spune că nu este corect. Şi nici prea legal. La niciun examen nu treci cu nota mai mică de nota cinci. Nici în timpul facultății, nici la liceu”.

Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică din Galaţi găseşte o explicaţie: „Sistemul medical românesc în momentul de faţă are un deficit foarte mare de medici. Ca să înţelegeţi care este raportul în momentul de faţă, vă dau un singur exemplu: în această perioadă avem o serie de concursuri la Spitalul Judeţean Sfântul Andrei, concursuri pentru ocuparea posturilor de medici în anumite specialităţi. Au fost peste zece posturi, dar, din păcate, pentru anumite specialităţi nu s-a înscris nici un candidat”.

Candidați într-o sesiune specială

Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a fost obligat să organizeze o sesiune specială de admitere în rezidenţiat pentru că la prima sesiune numărul locurilor a fost mai mare decât cel al candidaţilor. Florentina Moraru este unul dintre medicii care a prins un loc în sesiunea specială. „Eu, la rezidenţiat, am luat un punctaj de 4,94. Fiind prea multe căsuţe şi colorându-le, la un moment dat îţi fug ochii. E ca şi cum ai sta în faţa unei cămăşi pline cu pătrăţele”, explică tânăra care va deveni medic de familie peste trei ani.

Tudor Merticariu a obţinut la rezidenţiat cea mai mică notă: 4,93. Tânarul este acum înscris la Spitalul Municipal din Rădăuţi, dar lucrează de fapt în Spitalul Municipal Suceava, împreună cu tatăl său, tot medic. Contactat de reporterii Digi24, medicul rezident a refuzat sa vorbească despre examen şi mai ales despre nota obţinută.

Spitalele de provincie, cele mai afectate

Spitalul Municipal din Rădăuţi este una dintre numeroasele instituţii de sănătate nevoite să accepte medici cu note de repetenţi. „În momentul în care nu ai de ales, când posturile sunt blocate, când accesul altor specialişti, din alte ţări, nu este posibil la noi, eşti nevoit să te descurci cu ce ai. Dacă nu ai absolut nimic? Dacă nu ai nici măcar medicul rezident care spuneţi dumneavoastră că a promovat cu note mici?”, se întreabă managerul spitalului rădăuţean, Dorin Ţibulea. Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătaţii completează: „Decât să laşi un medic fără pregătire deloc şi posturile sunt vacante, poate că atunci sunt unii care intră pe aceste posturi”.

În plus, nici un manager nu ar avea curajul să respingă un rezident declarat admis de un examen naţional. „În momentul în care este declarat intrat în rezidentiat este foarte greu să te opui fiindcă există o legislatie. Şi în momentul în care este intrat în rezidenţiat cu ordin al ministrului pentru pregătirea în rezidenţiat te poate da în judecată şi sigur vei pierde”, explică prof. dr. Ştefan Drăgulescu, specialist în cardiologie la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

În acest moment, în organigrama spitalului din Rădăuţi figurează douăzeci de rezidenţi. Pentru ei primăria oraşului a pus la dispoziţie locuinţe de serviciu. Cu toate acestea, unul singur a rămas să lucreze: Daniela Hurjui, care a luat rezidenţiatul cu o notă de peste opt.

Daniela vede scăderea notei de admitere la rezidenţiat ca pe un fenomen ce se generalizează în România şi care-şi are originile în felul în care se face școală în facultate. „Eu, cât am fost în Iaşi, am stat până în anul III de rezidenţiat acolo, şi în anul III deja aveam şi studenţi la medicină. Şi am observat că, deşi între mine şi ei era o diferenţă de patru ani de zile, cinci ani de zile, interesul pentru a învăţa, interesul pentru medicină, preocuparea lor şi eforturile pe care le depuneau, este o discrepanţă foarte mare faţă de cum era generaţia mea să spunem, şi cum erau colegii mei”, povestește Daniela.

Scandaluri repetate

În ultimii zece ani, concursul de rezidenţiat a fost subiectul mai multor scandaluri: în 2008 a apărut pe lista promovaţilor o lucrare în plus faţă de numărul iniţial afişat. În 2010, un grup de studenţi a reclamat că unele subiecte nu apăreau in programa de examen.

Raed Arafat este conştient de anomaliile acestui examen: „Trebuie să recunoaştem că modul în care admitem la specialitate rezidenţială este anacronic, este depăşit. Depinde doar de o singură variantă de evaluare şi nu este o variantă reală care să ne spună că acest medic este potrivit pentru specialitatea respectivă. Este unul din aspectele pe care deja lucrăm pentru a găsi soluţii”.

Examenul de rezidenţiat este singura testare care transformă un absolvent de medicină în medic care poate profesa. Bulversat de schimbari, instabilitate, legi discutabile, rezidenţiatul din România rămâne un stagiu al contradicţiilor şi al blocajelor.

„În Occident, rezidenţiatul e o etapă de pregătire foarte riguroasă şi cu o selecţie foarte riguroasă a medicilor. Acolo, o dată intrat în rezidenţiat nu îţi garantează cineva că şi termini specialitatea respectivă. La noi, din păcate, este invers. Intrarea în rezidenţiat este grea, dar, odată intrat, în rezidenţiat doar să nu doreşti să termini acel rezidenţiat”, explică Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică din Galaţi.

Raed Arafat completează: „Şi la ieşirea din rezidenţiat, ca să devii specialist. Şi aici avem probleme pentru că în final te examinează cel care te-a pregătit în marea parte a specialităţilor. Şi, în mod normal, ar trebui să ai, cum este în SUA, cum este în Marea Britanie sau în alte ţări, un board naţional în care toată lumea ştie că, după ce am terminat pregătirea mea ca rezident, dau acest examen ca să obţin acest certificat de specialist care mă evaluează egal cu toţi care au terminat programul de rezidenţiat. Abia atunci o să poţi să ştii că într-un loc pregătirea e bună şi în alt loc pregătirea este slabă”.

Până în acest moment însă, nimeni nu şi-a asumat răspunderea reformării acestui sistem de evaluare. Aşa se face că în continuare medicii de nota patru au voie să intre în sistem şi să profeseze alături de premianţi. Dincolo de evaluări şi examinări, pacienţii sunt cei care au de suferit.

Reporterii „DIN|Interior” au întrebat medicii dacă s-ar trata la colegii lor de nota patru.

Daniela Hurjui, medic rezident la Spitalul Municipal din Rădăuţi nu ar intra în cabinetul unui astfel de medic: „Dacă aş şti lucrul ăsta, nu m-aş duce. Ideea este ca nu mulţi dintre pacienţi ştiu la ce medic merg. Acum depinde şi dacă şi-a început rezidenţiatul cu nota patru sau nota cinci, dar a recuperat şi în momentul asta este un medic cu o reputație bună, care îşi îngrijeşte pacienţii bine, ar fi irelevant”.

Nici managerul spitalului nu ar încerca: „Eu, ca manager, probabil că aş avea cunoştinţe că medicul respectiv a promovat cu o notă mică, dar un pacient care vine... El se adreseaza unui medic pe care scrie medic specialist. Nu ştie că medicul respectiv a promovat rezidenţiatul cu o notă mică”.

Raed Arafat nu pune preţ pe notă, ci pe recunoaşterea în breaslă a medicului în cauză, lucru la care pacientul obişnuit nu are aproape niciodată acces. „Că este nota patru sau nota cinci, nu asta mă interesează. Aş merge la un medic în care am încredere şi despre care ştiu că rezultatele lui sunt bune şi că îşi face treaba bine. Notele nu trebuie să le facem... cred că asta este greşeala majoră a societătii noastre. De copil mic noi îl învăţăm că trebuie să aiba zece, că dacă nu are zece înseamnă că nu valorează nimic. Nota de admitere de acum nu reflectă decât un singur lucru: memoria şi eventual norocul”.

Consecințe extreme

La începutul acestui an, pacienta unui medic estetician din Galaţi a murit în urma unei intervenţii chirurgicale controversate. Doctorul care a operat-o, Călin Doboş, era de fapt rezident la chirurgie.

„El a terminat facultatea de medicină dentară, după care a făcut Facultatea de Medicină, după care a dat un examen de chirurgie buco-maxilo-facială care ţine, în toată Europa de medicină generală, la noi este pe doi cai, adică poţi ajunge aici şi pe medicină dentară şi ca absolvent de medicină generală, după care a făcut al doilea rezidenţiat pe chirurgie estetică. Cazul acela e un caz mai complicat. A greşit că a lucrat singur, dar trebuie să vedem dacă rezultatul este din vina lui sau au fost şi alţi factori care au putut să intervină”, explică Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Direcţia de Sănătate însă, prin directorul său, avertizează că medicul nu avea permisiunea de a opera singur: „Un medic rezident poate să îşi exercite sau să facă anumite procedee sau anumite proceduri, intervenţii chirurgicale în anii mari de rezidenţiat sub coordonarea unui medic specialist sau unui medic primar. Deci, el putea sub coordonarea sau în prezența unui medic specialist în specialitatea respectivă”.

Rezidentul nu are voie să intervină în actul medical până în momentul în care trece de examenul de specialist. Iar cazul Doboş din Galaţi confirmă prudenţa recomandată de lege.

Pe de altă parte însă, toţi îndrumătorii recomandă medicului începător cât mai multă practică. Aceasta este o anomalie pe care o reclamă în egală măsură rezidenţii, specialiştii şi oficialii din minister. Iar aceasta este încă o anomalie a rezidenţiatului, perioada esenţială pentru formarea specialiştilor în medicina de orice fel.

Raed Arafat anunţă o reformă rapidă a rezidenţiatului. Până una-alta însă, câteva sute de medici profesează sfidând o logică simplă a sistemului de educaţie: cu nota patru nimeni nu este declarat admis.

Urmăriți reportajul integral „DIN|Interior” în materialul video atașat.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate