Uniunea Europeană (UE) nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional, precizează Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), într-un comunicat de presă publicat miercuri.
„Uniunea Europeană nu a emis şi nu a transmis României instrucţiuni, ordine sau obligaţii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante aflate pe teritoriul naţional. În spaţiul public sunt vehiculate informaţii potrivit cărora o directivă europeană ar impune desfiinţarea barajelor, fiind invocată cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente în Europa. Subliniem ferm că acest termen nu se referă la baraje mari sau strategice, precum Porţile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanţă naţională”, menţionează instituţia.
Potrivit sursei citate, datele ICOLD (International Commission on Large Dams, Comisia internaţională a marilor baraje) şi EuroCOLD (ramura europeană a ICOLD), evidenţiază faptul că, în Europa, există circa 4.000 - 5.000 de baraje mari.
„Diferenţa majoră dintre această cifră şi cea de 1,2 milioane demonstrează fără echivoc că „barierele” atribuite „directivelor europene” reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore vechi şi degradate fără utilitate pentru societate precum: praguri transversale mici pe cursurile de apă, stăvilare vechi, podeţe şi praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefuncţionale ori abandonate. Aceste structuri au, de regulă, înălţimi reduse, nu asigură folosinţe şi nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanţă. În cele mai multe situaţii, soluţiile promovate vizează adaptarea constructivă, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru peşti, iar demolarea se referă numai la acele mici praguri degradate sau care şi-au consumat durata de viaţă utilă, fiind propuse alte soluţii moderne care să îmbunătăţească condiţiile de curgere, factorii de mediu şi sănătatea populaţiei”, notează Apele Române.
Exemplu: Galați
În acest sens, ANAR oferă ca exemplu o situaţie din judeţul Galaţi, unde două baraje piscicole de mică importanţă s-au rupt în urma viiturilor generate de precipitaţiile abundente.
„Aceste lucrări erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanţă redusă, nu erau administrate de Administraţia Naţională "Apele Române", prezentau deficienţe de întreţinere. Cazul din Galaţi, semnalat inclusiv în rapoarte ale Curţii de Conturi, confirmă faptul că vulnerabilităţile apar preponderent la lucrări hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate şi construite conform unor normative şi standarde, sunt monitorizate permanent şi exploatate conform unor norme stricte de siguranţă”, menţionează reprezentanţii instituţiei de profil.
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante şi 329 de baraje de mai mică importanţă. De asemenea, Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante, în timp ce peste 1.500 de baraje mici, de importanţă locală, aparţin autorităţilor locale, societăţilor comerciale sau persoanelor fizice, acestea fiind realizate în special pentru piscicultură şi agrement.
„Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în cazuri excepţionale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autorităţile române, conform legislaţiei naţionale, având la bază justificări argumentate de specialişti şi experţi, unii de talie internaţională. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluarea şi eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizează strict în baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderării României la UE, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluţii moderne de postutilizare în cazul unor obiective declarate fără utilitate actuală, la solicitarea şi cu efortul financiar al deţinătorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafaţa unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificării materialelor conţinute)”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii Apelor Române susţin că nu există nicio obligaţie europeană de demolare a vreunui baraj din România, iar „aşa-zisele „directive europene” se referă, în principal şi cu caracter de recomandare, la bariere minore, degradate sau cu viaţa utilă epuizată care afectează regimul natural de curgere al râurilor şi pot periclita populaţia, ecosistemele naturale şi alţi factori de mediu”.
Editor : Sebastian Eduard
