Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele violente din 13-15 iunie 1990, care au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de „Mineriada”, conform unui Barometru INSCOP. Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi declară că ar participa la proteste de stradă dacă drepturile şi libertăţile le-ar fi încălcate.
Evenimentele din 13-15 iunie 1990
54.1% dintre respondenţi spun că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, în timp ce 45.7% răspund negativ. 0.2% nu răspund, potrivit News.ro.
Declară că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 în proporţii semnificativ mai mari decât media populaţiei: votanţii PNL (71%), PSD (63%), USR (62%), bărbaţii (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) şi peste 60 de ani (72%) , cei cu studii superioare (72%) şi locuitorii din urbanul mare (peste 60%).
Declară că nu ştiu ce s-a întâmplat acum 35 de ani pe 13-15 iunie în proporţii mai mari decât media populaţiei în special: votanţii AUR (60%), persoanele cu vârsta de 18-29 de ani (76%) şi cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%) cele cu educaţie primară (60%) şi locuitorii din mediul rural (52%).
Proteste pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor
Întrebaţi dacă, în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste ameninţări ar dispărea, 55.8% răspund:
- „Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile”.
- 26.8% aleg varianta „Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile”.
- 16.5% spun că nu şi-au format o opinie, iar 0.9% nu răspund.
Răspund „Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile” în proporţii mai mari decât media populaţiei : votanţii AUR (68%), tinerii sub 30 de ani (63%) şi persoanele cu educaţie primară (65%). Aleg varianta „Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile” mai ales: votanţii PSD (52%), persoanele peste 60 de ani (42%), persoanele cu educaţie medie (32%) şi locuitorii din urbanul mic (32%).
„Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puţin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferenţe semnificative de cunoaştere pe diverse categorii de populaţie. Peste 70% dintre votanţii PNL şi peste 60% dintre votanţii PSD şi USR declară că ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanţii AUR declară că nu ştiu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani. De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie. Pe de altă parte, 68% dintre votanţii AUR şi 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când ameninţările ar dispărea”, explică Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.
Acesta mai precizează: „În contrast, doar 30% dintre votanţii PSD declară că ar participa la asemenea proteste. Raportat la totalul populaţiei, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile. Dimensiunea acţională a apărării drepturilor şi libertăţilor prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepţia asupra prezentului, motivaţiile izvorâte din cunoaşterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educaţiei cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice şi a unei societăţi reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăşi fundamentele regimului nostru democratic”.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Editor : C.S.
