Cutremur în România. Cele mai vulnerabile cartiere din București, în cazul unui seism devastator

O simulare a specialiştilor la Măgurele pentru un cutremur în București arată că zona de nord a Capitalei ar fi cea care va prelua cel mai puternic şocul. Zece ani a durat întocmirea hărţii de risc seismic în București și a fost luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine - peste 7,5 - produs în zona Vrancea. Un cutremur în România cu magnitudinea 7,5 pe Richter stă și la baza exercițiului SEISM 2018 pe care autoritățile îl desfășoară începând de sâmbătă în București și în mai multe mari orașe din țară.

Cutremur în România de magnitudine 5,7, pe 28 octombrie

Bucureştiul are o hartă de impact la cutremur. Specialiştii de la Măgurele au făcut o simulare pentru un cutremur devastator în România şi au ajuns la concluzia că zona de nord a Capitalei va fi cea care va prelua cel mai puternic şocul. Pe baza hărţii se poate stabili şi cel fel de clădiri pot fi construite în „zonele roşii”.

După Nordul Capitalei, următoarele cel mai afectate zone din București de un cutremur în România ar fi centrul şi estul oraşului.

Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei. Pantelimon, unul dintre cartierele-dormitor ale Capitalei, este el în zona roşie pe harta risculului seismic a Bucureștiului. 

Specialiștii spun că zona de-a lungul Dâmboviţei este periculoasă pentru că sunt regiuni cu teren nisipos. Acolo pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o „curgere” a nisipului, așa cum s-a întâmplat recent în Indonezia. Clădirile aflate de acolo pot, astfel, să se încline.

Citiți și:  VIDEO. Imagini sumbre din satelit cu „lichefierea” solului din Indonezia. 5.000 de oameni, dispăruți

„În Bucureşti nu ai voie să proiectezi structuri din oţel, pentru că sunt foarte flexibile, exact ce n-ai voie aici”, spune Gheorghe Mărmureanu, director onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Cu toate acestea, în ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La „Aurel Vlaicu” sunt cele mai multe clădiri înalte din Bucureşti. 250.000 de angajaţi lucrează aici, adică o treime din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală. 

Citiți și: 

De ce Bucureștiului i s-a pus eticheta de „capitală europeană a cutremurelor”

Mărmureanu susține că a calculat când se va produce următorul mare cutremur

Seismele în România au loc cu o anumită periodicitate. Evoluţia cutremurelor în România