Exclusiv Defrișările ilegale de la Băile Felix. Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu: „Am avut comunitatea care a făcut presiune”
În contextul defrișărilor ilegale în pădurea din Băile Felix, Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, a afirmat duminică, în cadrul emisiunii „În fața ta”, că în România infracționalitatea de mediu este cea mai mare din Europa și a vorbit despre modalități de fraudare, dar și despre o situația „neplăcută” petrecută pe vremea când era la Regia Națională a Pădurii.
„Multe comunități care trăiesc monoindustrial, doar de pe industria lemnului, din ea își câștigă pâinea. E o problemă majoră să mergi să vorbești despre infracționalitatea forestieră, pentru că atunci presiunea nu vine doar din comunitate, vine pe scară politică. Poate pe cineva angajat la stat, poate soția este profesoară în comuna respectivă, poate lucrează la primărie, poate lucrează la ANAF și se exercită o presiune politică destul de mare. Și aici nu vorbim doar de păduri private, vorbim și de pădurile statului. Se execută o presiune destul de mare ca aceste cazuri să fie mușamalizate pe cât posibil.
În cazul acesta am avut comunitatea care a făcut presiune, am avut o televiziune, un canal de știri care a mers acolo, dar imaginați-vă în zonele retrase, montane, de deal, zone izolate. Pur și simplu, oamenii din comunitățile respective nu vor să se implice, nu au resurse, nu au nici știința de a face, de a se implica. Și atunci ce vedem noi? Ce am văzut, de fapt, la Băile Felix sau ce am văzut în alte părți, în zone periurbane, înmulțim cu 100, cu 200-300 ca volume”, a spus fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu.
Modalități de furt
Referitor la modalitățile de furt, Octavian Berceanu și-a adus aminte de un episod petrecut pe vremea când era consilier al Greenpeace pe tăieri ilegale: „Îmi aduc aminte un episod în care am mers, pot să spun cu cei de la Greenpeace pe teren. Eram consilierul lor pe partea aceasta de tăieri ilegale și ne-am dus undeva în nordul țării. Vedeam camioanele că urcă goale, nu cobora niciunul. Și am stat o perioadă până am sesizat, de fapt, că eram filați, eram filați chiar de mașina poliției și atunci am început să ne dăm jos din mașină, să punem întrebări ce se întâmplă. Și ne-au explicat oamenii: Stați degeaba, pe drumul principal urcă camioanele, dar ele coboară pe drumul vacilor. Drumul vacilor era un drum în paralel cu drumul principal, prin spatele gospodăriilor, care era mai bine asfaltat față de drumul principal. Era un drum local, plin de turiști, dar camioanele coborau pe altă zonă.
De fapt, nu există niciun act care să-ți arate că camioanele acelea pleacă cu lemne la vale. Pleca un camion cu lemne supraîncărcat. Al doilea camion pleca cu aceleași acte și erau diferite modalități. O altă modalitate care, din fericire, a fost combătută tot prin intervenția mass-mediei a fost acel caz: tocătorul de lemne, în care lemnele erau tocate, aveau tocător în zona de exploatare și pleca rumeguș. Rumegușul apărea ca un deșeu pur și simplu, dar păduri întregi erau transformate în rumeguș, pentru că plecau la niște fabrici, care folosesc acest rumeguș în prefabricate, și așa dispăreau.
O altă modalitate foarte interesantă este de avea acte pentru exploatarea unei parcele de lemne uscate, arbori cu trunchiuri de mici dimensiuni.
Se întâmplă așa: aici doar ca să ai acte și, de fapt, exploatarea e din altă parte, dintr-o pădure privată sau în altă zonă și aproape că pădurea pe care avea acte rămânea în picioare, neexploatată, pentru că nu prezenta interes pentru investiții, pentru exploatare, pentru randamente”.
Fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu a subliniat că există numeroase scheme de fraudare. Deși instituțiile statului au depus eforturi pentru a reduce supraîncărcarea pe campioane, Berceanu precizează că România încă se confruntă cu „tăieri masive”.
„Sunt mai multe scheme de fraudare. Instituțiile statului, după mulți ani, au încercat să reducă supraîncărcarea pe camioane, unde puneau mai mulți bușteni decât declarau în acte. Din păcate, încă avem tăieri masive, dar mai reduse față de anii anterior. Dacă ne uităm pe statistică, s-au redus de la 20 de milioane m³ la jumătate. Totuși, în acest context, când vorbim de zeci de milioane de metri cubi, 20 de milioane, 30 de milioane în anii trecuți, să zicem 15 milioane acum sau 13. Nu avem persoane reținute și condamnate, nu avem…
Și nimeni nu plătește pentru lucrurile astea. Dacă înmulțim cu 50 euro prețul minim pe lemn de foc. Da, acum lemnul de foc e la 100 euro sau era până de curând. Vorbim de la 1.000.000.000 în sus. Prejudicii și bani negri proveniți din această industrie, peste 1.000.000.000, oriunde se duc. Asta am constatat eu, în niște buzunare ale unor mafioți locali sau persoane sus puse. Și noi pierdem foarte mult și prin simplul fapt că lemnul ăsta furat nu produce un plus de valoare pe care să-l regăsim pe urmă în economie, nu produce pentru noi, pentru societate, el produce doar pentru câteva buzunare, pentru că profitul companiilor respective se duce într-un offshore. Și atunci ar trebui să avem niște persoane în instituțiile statului specializate care să combată acest tip de infracționalitate”, a spus el.
Infracționalitatea de mediu și o „experiență nefastă”
Conform spuselor sale, infracționalitatea de mediu din țară noastră este cea mai mare din Europa, depășind chiar și infracționalitatea economică: „În România, infracționalitatea de mediu este cea mai mare din Europa și cel mai mare tip de infracționalitate, mai mare decât cea economică, financiară. Merg mână în mână, evident, dar, din păcate, ar fi fost foarte simplu să mergi pe fir să vezi de unde a fost scoasă pădurea respectivă. Ori, de cele mai multe ori, totul se rezumă la o negociere în aplicarea legii. Ăsta este cuvântul, o negociere”.
Mai mult, fostul comisar a vorbit și despre o „experiență nefastă” petrecută acum 15 ani, pe vremea când era la Regia Națională a Pădurii.
„Eu mulți ani de zile am lucrat în combaterea tăierilor ilegale. Am avut experiențe nefaste și profesional, și ca persoană, pentru că, în momentul în care atingeam interese, am avut, am trecut prin episoade total neplăcute. Mi se băgau bani în buzunar și eram filmat din spate de echipa de control și pe urmă prezentau aceste lucruri ca fiind uite: «A vrut să ia bani». M-am trezit cu bani în buzunar. Concret, merg pe teren, constat tăieri ilegale masive și vin din spate colegii, colegii mei din echipa de control. Ulterior, am descoperit că erau părtași și mi-au băgat bani în buzunar.
Mi-au aruncat bani între picioare în timp ce eram în mașină, un inspector chiar de la Garda Forestieră, acum mulți ani, în timp ce mascații îmi trăgeau mașina pe dreapta. Deci la nivelul ăsta, ca să miști o instituție, cum sunt cei de la mascați, ca să regizezi o luare de mită, înseamnă că ceva nu e în regulă în țara asta. Eram la Regia Națională a Pădurii, se întâmpla acum 15 ani.
Cu cât cererea este mai mare, cu atât și furtul din pădure este mai mare. Cu cât prețul pe care-l practică agenții economici, de exemplu, la lemn de foc, cu atât furtul de lemn de foc și de lemn din pădure, pentru că avem un preț ridicat, va fi mai mare. Pentru că prețul, evident, prețul lemnului furat e ușor sub prețul pieței, sub cel legal, de pe documente”, a spus el.
Citește și:
Editor : A.M.G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
