Sari la conținut
News Alert

Răfuielile politice se mută în învățământ? O coincidență stranie

O decizie a Ministerului Educaţiei a pus pe jar o mare parte a elitei universitare din România. Unele dintre universităţile de top din ţară s-au trezit cu finanţarea redusă, adică vor putea susţine mai puţine locuri la buget pentru studenţi.

„Coincidenţa” face ca aceste universităţi să facă parte din Consorţiul Universitaria, ai căror rectori au fost foarte critici cu actualul ministru al educaţiei. Au primit bani în plus universităţi locale, cum ar fi cea din Suceava, unde rector a fost nimeni altul decât Valentin Popa, ministrul educaţiei. Explicaţia autorităţilor a vizat doar Universitatea Bucureşti, al cărei vocal rector este fostul ministru Mircea Dumitru şi în nota transmisă presei se arată că Universitatea din Capitală nu face decât să mănânce bani. Scandalul este abia la început, pentru că Universitatea Bucureşti atacă în contencios administrativ decizia ministrului educaţiei şi cere să fie făcute publice criteriile folosite de Guvern.

De unde a pornit conflictul

Repartizarea locurilor bugetate de stat în universităţile din România a fost anunţată cu patru luni întarziere şi a venit cu o surpriză de proporţii pentru rectorii câtorva dintre ele. Insituţiile care fac parte din Consorţiul Universitaria, mai exact Universitatea din București, ASE, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai" și Universitatea de Vest din Timișoara, dar şi alte trei academii, s-au trezit că bugetele lor vor fi mai mici de anul viitor, deci vor avea mai puţine locuri pentru studenţi. Spre exemplu, Universitatea din Bucureşti pierde anul viitor 9 milioane de lei din buget şi un total de 454 de locuri.

„Doar câteva dintre cele 56 de universităţi publice din România au fost penalizate din punct de vedere financiar, ceea ce are consecinţe cu privire la calitatea educaţiei şi cercetării. Nu vorbim aici numai despre bani. Cu siguranţă trebuie să fie şi alte motive care nu cred că au de a face nici cu calitatea educaţiei, nici cu chestiuni de guvernare şi finanţare a învăţământului care au motivat acest gen de decizii”, spune Mircea Dumitru, rectorul Universității din București și fost ministru al educației.

Motivațiile ministrului și reacția rectorilor

Ministrul educaţiei şi-a motivat deciziile spunând că a acordat interes universităţilor care aveau în programele de studii materii pentru susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României. „O altă problemă identificată în analizele, rapoartele și studiile luate în considerare: „derapajele" universităților de la buna guvernanță. (...) Deducem că în cadrul Universității din București sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare decât pentru a răspunde cerințelor pieței muncii cu privire la absolvenți”, susține ministrul educației. Răspunsul este puţin convingător şi deranjant pentru administraţia Universităţii, care spune că va da în judecată ministerul.

„În comunicatul pe care îl transmite Ministerul Educaţiei este individualizată doar Universitatea din Bucureşti care, iată, apare dintr-o dată ca fiind universitatea cu probleme din România care nici nu ar fi trebuit să aibă statutul de universitate cu grad de încredere ridicat. Aici trebuie să ne punem nişte întrebări cu privire la onesitatea şi credibilitatea acestor domni care conduc în momentul de faţă universităţile şi care conduc Ministerul Educaţiei”, spune Mircea Dumitru, rectorul Universității București.

Nici ceilalţi rectori nu înţeleg cum s-a făcut repartizarea. Reprezentanţii Universităţii Babeş-Bolyai spun că „reprezintă o grea lovitură dată tocmai acelor universități care depun eforturi susținute pentru a crește calitatea procesului educativ și a cercetării” şi că sunt deciși să conteste decizia Ministerului Educației Naționale și să protesteze împotriva acesteia până când solicitările vor fi soluționate.

„Problema nu e numărul locurilor, ci principiul care a stat la baza acestei metodologiei. Nu există transparență față de metodologia care să ne arate acest principiu”, arată Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Efectele confilctelor dintre rectori şi guvernanţi se răsfrâng asupra studenţilor.

„Discuţia ar trebui să fie mai mult depsre studenţi, despre modul în care ar trebui să intre în învăţământul superior, despre echitate şi despre calitate, dar nu la modul în care se prezintă”, spune Marius Deaconu, președinte ANOSR.

Mai multe locuri pentru universitățile conduse de apropiați ai puterii

De cealaltă parte, universităţile văzute ca apropiate de actuala putere au primit mai multe locuri la buget pentru studenţi. Printre acestea se numără Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, unde a fost rector actualul ministru al educaţiei, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea Transilvania din Braşov.

Universitatea Ştefan cel Mare: + 110 locuri

Universitatea Politehnica Bucureşti: + 385 locuri

Universitatea Transilvania Braşov: + 114 locuri

Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii București și fost ministru al educației, a explicat în emisiunea „Imparțial” de la Digi24 că această decizie a lui Valentin Popa este motivată de o strategie stabilită împreună cu Banca Mondială și Comisia Europeană încă din 2014 de susținere a economiei prin sprijinirea a cinci domenii prioritare, între care ingineria, IT-ul, sănătatea. Or, arată Mihnea Costoiu, universitățile care au pierdut locuri și bani au ramuri preponderent umaniste și nu au programe în zonele considerate prioritare. „Nu vi se pare ciudat că în România sunt mai mulți studenți la Filozofie decât în IT, în condițiile în care 6 la sută din PIB vine din IT, iar societățile comerciale solicită absolvenți de IT?”, întreabă retoric fostul ministru. „Suntem într-un derapaj de 27 de aji. România finanțează între 60 și 70 la sută studenți în învățământul umanist sau economic. E un derapaj pe care trebuie să-l acceptăm. De principii vorbim acum, nu de universități. E vorba de orientarea strategică a României”, a spus Mihnea Costoiu.