Cabană de 100 de ani, lăsată în paragină

Canicula afectează creierul. Care sunt principalele simptome date de „ceața mentală” și cum pot fi ele contracarate

Nămolul din Oltenia, un „miracol” uitat. Cum arată astăzi stațiunea balneară care concura cu Băile Felix și Techirghiol, în anii '70

Cea mai îngustă stradă din România va fi restaurată. Primăria a obținut acordul proprietarilor din zonă

Concedii mai scurte, în destinații mai ieftine. Scumpirile au redus din apetitul românilor pentru vacanțe

Prea săraci ca să fie turiști. Românii care nu merg în vacanțe: „N-am fost niciodată! Nici la munte, nici la mare, nici măcar în oraș”

Kelemen Hunor vede un guvern PSD-PNL-UDMR ca cea mai bună variantă de ieșire din criză. Bolojan vorbește de guverne „armistițiu”

Aflat sub control judiciar, Ciprian Ciucu a primit aprobarea să plece în concediu. Unde merge edilul în vacanță

Scandal la Primăria Timișoara. Zeci de angajați au încercat să intre în sediu după ce au obținut suspendarea deciziilor de concediere

Europa, supravegheată de Kremlin timp de 18 luni. Rusia ar fi folosit drone pentru a spiona situri nucleare: „O campanie coordonată”

Pereţi scorojiţi, ferestre şi uşi smulse, ţigle sparte şi un acoperiş năpădit de buruieni! Totul, îngropat sub un munte de gunoaie. Aşa arată acum cabana Vadu Crişului, din Munţii Bihorului. Nimic nu mai aminteşte de farmecul de odinioară al cabanei unde ajungeau toţi turiştii care vizitau Peştera Vadu Crişului.

„Clădirea a fost foarte frumoasă, întreținută. Nu se observa că e o clădire construită în munte. Era curată. Cazare, cum am zis, restaurant. A fost frumos”, spune Mihai Geczi, ghidul Peșterii Vadu Crișului.

Cum bani pentru reparaţii n-au mai fost, cabana s-a degradat treptat. Clădirea se află într-o stare deplorabilă. Acoperișul stă să cadă iar bârnele nu prezintă nici ele siguranță.

Acum opt ani, cabana părea să aibă totuşi un viitor. Consiliul Judeţean Bihor a cumpărat-o de la moştenitorii proprietarilor, care o obţinuseră în instanţă. Planurile au murit însă pe hârtie.

Reabilitarea costă enorm, ca de altfel şi transportul materialelor pe munte. Acestea ar trebui duse la cabană cu o tiroliană peste calea ferată, aşa că unele curse feroviare ar trebui suspendate. Nu se poate ajunge cu maşina, iar cel mai apropiat drum e la cinci kilometri.