Video Câteva zeci de mii de oameni, la marşul LGBT din București. Contramanifestația „Marșul Normalității”, condusă de Diana Șoșoacă
Marşul Bucharest Pride al comunităţii LGBT a început, sâmbătă, la ora 17:00, în Piaţa Victoriei, din Bucureşti, iar 35.000 de participanţi au mers pe Calea Victoriei, spre Bulevardul Naţiunile Unite, până în Parcul Izvor. Acţiunea a avut loc la câteva ore de la „Marşul Normalităţii”, la care au participat câteva sute de persoane şi în fruntea căruia s-a aflat europarlamentarul Diana Şoşoacă.
ACTUALIZARE 23:00 Jandarmeria Capitalei a informat sâmbătă seara că a dispus mai multe măsurile legale în urma celor două manifestări publice desfăşurate în Bucureşti - Marşul pentru normalitate şi Bucharest PRIDE.
Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei Capitalei, pe timpul desfăşurării adunării publice organizate de Asociaţia Noua Dreaptă şi Partidul S.O.S. România - Marşul pentru normalitate, forţele de ordine au monitorizat permanent respectarea cadrului legal şi au acţionat pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică.
„În contextul manifestaţiei, au fost constatate situaţii în care unii dintre participanţi au promovat în public lozinci susceptibile de a intra sub incidenţa legislaţiei în vigoare. Ca urmare a celor constatate, jandarmii au întocmit actele procedurale prevăzute de lege şi au sesizat organele competente, în conformitate cu prevederile art. 5 din OUG 31 din 2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.
De asemenea, în contextul Bucharest PRIDE şi PRIDE Park, „în urma încălcării prevederilor legale în vigoare, jandarmii au întocmit două acte de sesizare a organelor de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 372 din Codul penal (portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase)”.
Au fost aplicate 17 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 6.300 de lei, după cum urmează:
* 14 sancţiuni contravenţionale în valoare de 2.300 de lei, în conformitate cu prevederile art. 2, pct. 1 şi 23 din Legea nr. 61 din 1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
* trei sancţiuni contravenţionale în valoare de 4.000 de lei, în conformitate cu prevederile art. 11 din HG 859/2021 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spaţiul aerian naţional şi art. 8 din HG 643 din 2020 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/945 al Comisiei din 12 martie 2019 privind sistemele de aeronave fără pilot la bord şi operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din ţări terţe şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei din 24 mai 2019 privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord, precizează Jandarmeria Capitalei.
Aproximativ 35.000 de oameni au participat la marşul Bucharest PRIDE 2026 al LGBTQIA+
ACTUALIZARE 21:00 Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, la marşul Bucharest PRIDE 2026 al LGBTQIA+ s-a înregistrat un „record de participanţi”, fiind aproximativ 35.000 de oameni care au ieşit în stradă pentru drepturile persoanelor care formează comunitatea respectivă, transmite News.ro.
„Vocile celor prezenţi au scandat pentru protecţia şi recunoaşterea legală a tuturor familiilor, pentru respectarea demnităţii persoanelor trans, pentru sporirea măsurilor de siguranţă împotriva discriminării din toate domeniile şi pentru respectarea jurisprudenţei europene privind drepturile omului”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, la finalul marşului, pe scena din Parcul Izvor, Ilinca Prisăcariu, coordonatoarea evenimentului, a rostit Manifestul Bucharest PRIDE 2026, realizat în urma unei ample campanii naţionale de consultare comunitară. pe scenă va urca şi va lua cuvântul şi activistul Hubert Sobecki, invitat special din Polonia, ţara europeană care a început să pună în aplicare Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind recunoaşterea familiilor LGBTQIA+ care s-au căsătorit în alte state membre UE.
„România se numără printre statele care trebuie să transcrie căsătoriile încheiate în UE”
„La fel ca Polonia, şi România se numără printre statele care trebuie să transcrie căsătoriile încheiate în UE. Până anul trecut, şi Lituania se afla pe lista scurtă a statelor din Europa care nu oferă nicio formă de protecţie legală familiilor formate din persoane de acelaşi sex”, se arată în comunicatul citat.
În acelaşi document se menţionează că Iulian Diţiu, preşedintele ARK Oradea, „le va aminti tuturor administraţiilor locale că au obligaţia constituţională de a aproba desfăşurarea tuturor evenimentelor de tip PRIDE din ţară, inclusiv la Oradea, unde aleşii locali au interzis desfăşurarea marşului în 2025”.
„Suntem aici! Noi, identităţile noastre, corpurile noastre, curajul de a fi exact aşa cum suntem. Oboseala de a ne mai justifica existenţa, răbdarea cu care am aşteptat să ni se facă dreptate. Binecuvântarea de a ne avea unii pe alţii. Puterea pe care o avem împreună. Complexitatea şi frumuseţea diversităţii noastre. Suntem aici! Noi toţi şi fiecare dintre noi. Cu iubirile şi speranţele noastre. Cu fricile şi dezamăgirile noastre. Cu istorii personale şi reţele comunitare. Cu familiile noastre – soţiile, soţii, părinţii, copiii, fraţii şi surorile noastre, dar şi cu oamenii pe care i-am ales să ne fie aproape. Cu tot ce ne defineşte ca oameni. Suntem aici şi cerem doar ceea ce ni se cuvine: drepturi, protecţie, demnitate”, este un fragment din Manifestul Bucharest PRIDE.
Membrii comunităţii LGBT mai cer instituţii ale statului care „servesc toţi cetăţenii”, nu doar pe cei care se potrivesc unui tipar, protecţie şi recunoaştere legală pentru ei, pentru familiile şi pentru copiii lor, prin „căsătorie şi parteneriat civil”.
„Cerem ca fiecare persoană trans să poată trăi cu documentele care îi reflectă identitatea – simplu, rapid, fără să trebuiască să renunţe la propria demnitate. Cerem medici şi psihologi care ştiu să aibă grijă de sănătatea fiecăruia dintre noi şi o fac cu respect. Specialişti care vindecă, nu judecă. Cerem măsuri de sănătate publică pentru prevenirea HIV/SIDA şi acces gratuit la profilaxia pre şi post expunere. Tratament constant, fără întârzieri şi întreruperi, pentru persoanele care trăiesc cu HIV”, se arată în acelaşi manifest.
Cereri pentru educaţie sexuală în şcoli, discuții despre consimţământ şi autonomie asupra propriilor corpuri
Totodată, participanţii la marş cer, în manifest, educaţie sexuală în şcoli, să se vorbească despre consimţământ şi autonomie asupra propriilor corpuri şi garanţia că niciunui copil nu i se va spune că e greşit.
„Cerem universităţi sigure, unde poţi fi tu însuţi fără să plăteşti pentru asta, pedepsirea dură a discriminării la locul de muncă şi angajatori care-ţi evaluează munca, nu identitatea. Cerem ca ura să nu mai rămână nepedepsită. Nici atunci când vine de pe ecrane, nici când este exprimată din poziţii de putere, direct din parlament. Cerem să fim în siguranţă pe stradă, acasă, în spitale, în secţiile de poliţie, în şcoli, în birouri, în faţa ghişeelor şi în interiorul propriei comunităţi. Cerem dreptul de a merge la PRIDE la Bucureşti, la Cluj, la Iaşi, Timişoara, Braşov, ORADEA şi în toate celelalte oraşe ale ţării! Libertatea de întrunire nu e un privilegiu, ci un drept fundamental! Cerem o justiţie liberă de ingerenţele politicului, precum şi judecători care-şi lasa prejudecăţile personale la uşa tribunalului. Cerem respectarea jurisprudenţei europene, a Hotărârilor CEDO şi CJUE, a angajamentelor pe care România şi le-a asumat faţă de cetăţenii ei. Suntem 10% dintre ei. Locul nostru este aici! Nu vrem să mai fim nevoiţi să plecăm din ţară pentru a trăi cu demnitate! Cerem să nu ne mai fie frică”, arată manifestul.
Potrivit membrilor LGBT, manifestul Bucharest PRIDE 2026 este „un mesaj de iubire” faţă de ei înşişi, dar şi faţă de cei pe care i-au pierdut „din cauza indiferenţei, a violenţei, a excluderii”.
„Suntem aici – persoane lesbiene, gay, bisexuale, trans, intersex, nonbinare, AroAce, queer, roma, neurodiverse, persoane cu diversitate funcţională, tineri, seniori, oameni din oraşe mari şi oameni din mediul rural, persoane care trăiesc cu HIV, persoane publice şi cetăţeni marginalizaţi, oameni care cred sau nu în etichete – suntem un NOI.
Un NOI care nu cere permisiunea să existe. Un NOI care nu se scuză că iubeşte. Un NOI care nu mai aşteaptă. Suntem toate acestea şi suntem împreună. Suntem aici. ALL OF US!”, se încheie manifestul citat.
Știrea inițială:
Manifestarea se va încheia cu un concert în Parcul Izvor, în jurul orei 19:00. Potrivit organizatorilor, la evenimentul organizat de Asociaţia ACCEPT sunt aşteptaţi, anul acesta, peste 30.000 de participanţi - persoane LGBT+ şi cetăţeni care cred în valori precum iubirea, egalitatea şi dreptul la demnitate.
„În 2026 ieşim în stradă pentru a cere protecţie şi recunoaştere legală acordate în mod egal tuturor familiilor, inclusiv celor formate din persoane de acelaşi sex, prin căsătorie şi parteneriat civil, precum şi proceduri simple de recunoaştere legală a genului pentru persoanele transgender. Cerem acces la servicii medicale adaptate nevoilor specifice ale persoanelor din LGBTQIA+ şi protecţie sporită împotriva agresiunilor motivate de ură. Solicităm educaţie incluzivă, politici antidiscriminare, pedepsirea discursului instigator la ură şi asigurarea libertăţii de întrunire în toate oraşele din România. Nu mai tolerăm ignoranţa politicienilor!”, a declarat Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociaţiei ACCEPT.
La manifestare sunt prezenţi oameni de toate vârstele, cu steguleţe multicolore, cu umbrele colorate, banere şi pancarte cu diverse mesaje, între care „Cerem parteneriat civil acum”.
„Marșul Normalității”, promovat de Diana Șoșoacă
Cu câteva ore înainte, în Bucureşti a avut loc „Marşul Normalităţii”, acţiune la care au participat câteva sute de persoane şi în fruntea căruia s-a aflat europarlamentarul Diana Şoşoacă. Ea a numit acţiunea membrilor LGBTIQ+ drept „marşul imoralităţii”, transmite News.ro.
„Urmează un marş al imoralităţii, aşa-zisului LGBTIQ+. Mesajul nostru este că nu îi urâm, dar trebuie să se îndrepte. Avem aici părinţi cărora le mulţumesc din suflet că au venit. Vreau să mulţumesc şi Patriarhiei Române pentru faptul că a dat un comunicat în care a vorbit împotriva marşului LGBT şi am fost rugaţi să nu îi înjurăm pentru că sunt şi ei tot copiii lui Dumnezeu, dar care s-au rătăcit. Aşa că rugăm Sfinţii Părinţi să aibă grijă de această ţară, să aibă grijă de copiii ei şi să încerce să îi aducă pe drumul cel bun”, a declarat Diana Şoşoacă.
Patriarhia Română şi-a exprimat „îngrijorarea pastorală”
Cu o zi în urmă, Patriarhia Română şi-a exprimat „îngrijorarea pastorală” faţă de organizarea, în Bucureşti, a paradei dedicate „promovării diversităţii orientărilor sexuale”, într-un context social şi spiritual „care are nevoie de echilibru, discernământ şi responsabilitate”.
Preoţii îndeamnă la „discernământ şi apărare a valorilor creştine”, considerând că manifestările publice de tipul Bucharest Pride „pot accentua confuzia valorilor spirituale într-o societate deja afectată de declin demografic şi de instabilitate socială”.
„Totodată, din grijă pastorală concretă, Patriarhia Română subliniază că răspunsul creştinilor ortodocşi trebuie să fie unul luminat de pace, rugăciune şi respect faţă de demnitatea fiecărei persoane. Nu susţinem şi nu încurajăm nicio formă de discurs ofensator, denigrare sau violenţă, acestea fiind contrare Evangheliei iubirii lui Hristos. În faţa provocărilor actuale, îndemnăm clerul şi credincioşii mireni să intensifice rugăciunea şi să cultive valorile credinţei creştine în familie, în parohie şi societate”, a transmis Patriarhia.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
