Ce comisioane primeau corupţii României pentru contractele acordate
Dacă Elena Udrea a fost săptămâni în șir cel mai discutat subiect, prin prisma comisioanelor de 10% pe care le-ar fi cerut pentru Gala Bute, procurorii DNA spun că Radu Mazăre era mai modest când cerea şpăgi şi se mulţumea chiar şi cu 1% din contractele pe care le măsluia. Anchetatorii spun că, în schimbul unei şpăgi de şapte milioane de euro, edilul a încredinţat un contract în valoare de 336 de milioane de euro pentru salubrizarea Constanţei în următorul sfert de veac.
"În ţara asta nu are nimeni de unde să știe dacă mâine sau poimâine va fi liber. În viaţă e bine să te pregăteşti pentru orice", spunea, recent, Radu Mazăre.
La polul opus, un director administrativ al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", cerea aproape jumătate din valoarea contractelor pe care le semna, fie că era vorba de renovarea căminelor studenţeşti, fie de achiziţia de hârtia igienică sau detergent. Procurorii DNA îl acuză că a cerut 450.000 de lei dintr-un contract de un milion de lei pentru renovarea campusului universitar.
Darius Vâlcov este acuzat de procurori că lua un procent fix de 20% pe vremea când era primar în Slatina. Acesta ar fi cerut a cincea parte din banii alocați pentru reabilitarea rețelei de apă din județ.
Mai puțini bani cerea parlamentarul Theodor Nicolescu, fost vicepreședinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. O serie de denunţuri depuse la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie arată că deputatul ar fi cerut un comision de 15% din despăgubirile supraevaluate pe care le aproba.
Nu întotdeauna legea a fost încălcată pentru bani. Unii s-au mulţumit cu mai puţin. Fostul vicepreședinte al Curții Constituționale, Toni Greblă, este acuzat că și-a ajutat finul, un cunoscut interlop din Craiova, să-şi rezolve probleme penale. A primit în schimb o mașină, câteva rochii pentru soție, dar și... capre.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
