CONTROVERSE. Rolul STS în alegeri
De ce telefoane şi care este, de fapt, sistemul de telecomunicaţii de care se ocupă, totuşi, STS? De ce este acest serviciu atât de important?
Din garajul în care s-a retras la ultima suspendare, Traian Băsescu îi atrăgea atenţia preşedintelui interimar de atunci, Crin Antonescu, asupra unui telefon extrem de important: unul negru, cu 12 butoane. „Sunt instituții ale statului român pe acel telefon”, preciza președintele suspendat.
Aceasta este una dintre activităţile importante ale STS: asigură şi securizează comunicaţiile între demnitari. STS le instalează câte un telefon cu fir scurt.
Prezent în emisiunea „Jurnalul de seară” de la Digi24, fostul ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu a recunoscut că avea un telefon securizat de STS de pe care vorbea cu președintele sau premierul. În schimb, ministrul pentru relația cu Parlamentul, Mihai Voicu, spune că nu a avut niciodată un asemenea telefon. Diferența constă în faptul că Gheorghe Ialomițianu, ca ministru de Finanțe, era membru al CSAT.
STS la vot
Extrem de important este rolul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi în zilele de vot. STS transmite şi securizează fluxul de informaţii între secţiile de votare şi Biroul Electoral Central. Ce fel de informaţii? Esenţiale, precum prezenţa la vot şi rezultatele parţiale ale scrutinului.
Adversarii politici ai premierului Victor Ponta spun că miza trecerii STS în subordinea Guvernului este excluiv legată de rolul pe care serviciul în are la alegeri.
Actul normativ care a fost depus la Camera Deputaţilor va fi discutat în procedură de urgenţă, ceea ce îl poate propulsa la promulgare în câteva săptămâni. Singurul obstacol semnificativ al legii, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu nu o poate trimite la reexaminare decât o dată, poate fi doar Curtea Constituţională. Acolo unde, cel puţin în conformitate cu algoritmul politic, USL are majoritate.
Cui i se subordonează serviciile în alte țări
O întrebare legitimă este cui sunt subordonate astfel de servicii în alte ţări. Prima observaţie este aceea că puţine state dezvoltate mai au un astfel de serviciu cu statut de agenţie de informaţii de sine stătătoare.
Aproape peste tot, aceste servicii de telecomunicaţii speciale sunt în subordinea directă a Guvernului.
Gandul.info face o trecere în revistă a acestora.
În Statele Unite, serviciul e la comanda preşedintelui, dar acesta e şi şeful executivului. O agenţie similară STS a existat în Rusia, însă a fost desfiinţată în 2003. În prezent, este o subunitate Serviciului de Protecţie Federală, care se subordonează Guvernului.
În Marea Britanie, atribuţiile STS-ului românesc le are Government Communications Headquarters, deşi şi aici atribuţiile acestui serviciu secret sunt mult mai extinse şi au caracter de spionaj al comunicaţiilor, nu doar de protecţie a infrastructurii.
În Germania, corespondentul STS este Oficiul Federal pentru Securitatea Informaţiilor. Şi această agenţie secretă este subordonată Guvernului german.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
