Cu buldozerele în situl arheologic

Nicușor Dan, despre viitorul guvern: „Eu nu o să fac experimente”. Ce întrebare le va pune partidelor la consultări

UE vrea să introducă reguli noi pentru ITP. Vor fi avantajați românii care trăiesc în alte țări europene

Tehnologiile viitorului, create de studenți români. Care sunt printre cele mai noi invenții de pe piața IT: „E fascinant!”

Mofturile copiilor la mâncare. Care este cea mai mare provocare pentru părinții din ziua de azi: „Să nu căutăm calea ușoară”

„Suntem căutători de oferte”. Cum au ajuns magazinele de tip discount să câștige tot mai mulți clienți de la o lună la alta

Petrișor Peiu (AUR) exclude un guvern minoritar. „E o monstruozitate lingvistică”

Răspunsul premierului interimar la paralela lui Sorin Grindeanu între simpatia pentru el și cea față de Călin Georgescu

Ilie Bolojan: PNL - USR - UDMR nu au probat că pot constitui o majoritate parlamentară. Ce a spus despre numele viitorului premier

„Un cocktail toxic”. Ilie Bolojan explică cele două mari greșeli PNL-PSD din trecut care nu mai trebuie repetate: Le-am valida din nou

E vorba de Piscul Crăsani, dava (aşezarea, n.r.) de la Piscul Crăsani, aşezată între Crăsani şi Cobuz. Zona aflată sub impact este în partea de nord-vest a davei şi aproape de râul Ialomiţa

Specialiştii Muzeului Judeţean Ialomiţa au rămas uimiţi când au văzut pagubele. O bună parte din cetatea lui Dromichete a fost distrusă de buldoexcavatoare. Mii de metri cubi de pământ în care, spun arheologii, mai mult ca sigur s-ar fi aflat obiecte antice, rare, mărturii ale formării poporului român, au ajuns în râul Ialomiţa.

Dezastrul a fost descoperit de arheologi la sfârşitul lunii trecute, când au făcut o vizită în zonă. În urma buldoexcavatoarelor au ieşit la iveală obiecte extrem de rare.

„Un coleg de-al meu a găsit material ceramic care, efectiv, este unicat pentru că nu este din perioada dacică, ci din perioada secolului IX-X, perioada formării poporului român. Noi, urme de IX-X nu am găsit niciodată de când se fac aceste săpături”, spune Gheorghe Matei, şef serviciu în cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Acum, zidurile de apărare ale cetăţii vechi de peste 2.000 de ani, locuinţele antice, mormintele scoase deja la lumină de cercetători sunt în pericol. Vijeliile sau ploile pot pune în pericol intreg situl pentru că malul excavat stă să se prăbuşească. Primarul din comuna Balaciu recunoaşte că el a trimis acolo muncitorii însă susţine că n-a ştiut că terenul face parte din monumentul istoric. Asta deşi, la intrarea în sit există un panou instalat chiar de primărie.

„Eu zic că nu am făcut nimic greşit. Eu zic că am salvat un pod care, la vremurile astea nu îl faci nici cu nu ştiu câte mii de miliarde. Vă daţi seama că dacă ştiam, mă duceam eu... mă duceam în alt deal, scormoneam alt pământ, în altă parte. Găseam eu pe toată raza comunei Balaciu pământ. Nu luam de acolo”, a declarat Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu.

Situaţia este atât de gravă încât poliţiştii şi procurorii au deschis o anchetă penală. Deocamdată, se judecă fapta, primarul nefiind în această primă etapă incriminat.

„În condiţiile în care probăm săvârşirea infracţiunii de către o anume persoană, pedeapsa cea mai grea este la abuz în serviciu, respectiv de la doi la șapte ani”, a spus Verginica Buzoianu, prim-procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

În cetatea de la Balaciu au fost găsite, până în prezent, locuinţe, morminte, vase ceramice dar şi un altar de sacrificiu. Acolo, geţii aduceau ofrande zeilor: sacrificau animale. Cetatea se spune că a fost reşedinţa lui Dromichete, conducătorul geţilor din partea de nord a Dunării, în jurul anului 300 înainte de Hristos.