Ministrul de Externe: Sistemul antirachetă provoacă îngrijorare în Rusia pentru că este o „garanție că România nu se va întoarce în altă sferă de influenţă”

Românii, pe locul trei în topul imigranților din Spania. Raport complex al guvernului de la Madrid despre structura populației

Tatăl fetiței care a murit în cabinetul stomatologic, primele declarații: „Durerea e prea mare. Au omorât-o, asta e părerea mea”

O fetiţă de 2 ani a murit într-un cabinet stomatologic din capitală. A intrat în stop cardio-respirator şi nu a putut fi resuscitată

Mai mulți bani la Primăria Generală decât la sectoare. Daniel Băluță: Ce au consimțit bucureștenii prin referendum e o idee foarte bună

Daniel Băluță: „Îi respect pe Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă. Și pe Anca Alexandrescu - nu e o glumă!”

Răspunsul lui Daniel Băluță, întrebat dacă Nicușor Dan a fost un primar bun pentru București: „A fost votat de 6 milioane de oameni”

Prima reacție a CSM după discuțiile eșuate cu Nicușor Dan și liderii Coaliției pe tema pensiilor speciale. Precizări legate de PNRR

Încă un livrator străin a fost agresat în București. Un tânăr a încercat să-i fure scuterul, dar a fost imobilizat

Salariile din România sunt de patru ori mai mici decât cele din Luxemburg

Afirmațiile sale vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a arătat că amplasarea sistemelor antirachetă din România şi Polonia reprezintă o încălcare a acordurilor pentru controlul armamentului, încheiate de Statele Unite şi Rusia.

„Contrar acordului, Statele Unite plănuiesc să înceapă deplasarea lansatoarelor de rachete pentru apărare în România şi Polonia anul viitor, sisteme care pot fi folosite pentru lansarea rachetelor ofensive cu rază medie de acţiune, cum ar fi rachetele Tomahawk”, spunea șeful diplomației ruse.

„Contraargumentele nu doar că există, au fost repetate de multe ori de România, SUA și NATO. Ele sunt pe mai multe paliere. În primul rând, caracterul strict defensiv al acestui sistem, care anul viitor va deveni operaţional în România”, a fost răspunsul ministrului român de Externe, invitat la emisiunea „Jurnalul de Seară.

Caracterul defensiv e dat, pe de o parte, de caracteristicile tehnice ale sistemului - rachete care interceptează și distrug, doar prin forța cinetică, rachetele inamice care vizează teritoriul aliat.

„Aceste rachete nu au alte componente, nu au explozibili, nu au încărcătură nucleară, nu pot fi înlocuite cu alte rachete, care să aibă capacități ofensive”, a explicat ministrul.

În plus, din punct de vedere juridic, există garanții în acordul semnat în 2011 că interceptorii nu pot fi înlocuiți și nu pot fi folosiți decât pentru legitimă apărare.

„În altă ordine de idei, e un argument folosit de Rusia, cum că acest sistem ar afecta capacitatea de descurajare nucleară a Rusiei. E un argument pe care sunt convins că și experții ruși îl consideră neadecvat. Nu poți spune că 24 de interceptori care vor fi plasați România, împreună cu alți 24 care vor fi probabil amplasați Polonia în 2018, pot afecta capacitatea Rusiei de a lovi cu sute de rachete continentale cu capacitate deosebită”, a declarat Bogdan Aurescu.

„Argumentele sunt foarte clare din punct tehnic și juridic. Rămâne argumentul politic. De ce acest sistem provoacă îngrijorare în Rusia? Pentru că el reprezintă în România, prin baza de la Deveselu, o prezență permanentă americană pe teritoriul României, garanția faptului că România nu se va întoarce în altă sferă de influenţă”, a adăugat ministrul.

Și președintele rus Vladimir Putin a spus, în discursul despre starea națiunii, că scutul antirachetă este un pericol la adresa stabilității Rusiei și că Moscova îl privește ca pe un gest de agresiune.

„Cred că acesta este un risc pentru toată lumea, chiar şi pentru Statele Unite, pentru că le dă iluzia invincibilităţii”, a afirmat președintele rus.