Refugii din calea cutremurelor. În Capitală sunt peste 400 de adăposturi în caz de calamitate

Construcția metroului M6 care leagă București de Aeroportul Otopeni avansează. Cum arată lucrările la prima secțiune din cei 14,2 km

Viața de student la cămin vs în chirie: diferențe uriașe de preț. Economist: „Pentru părinți e o misiune imposibilă”

De ce a ajuns o pacientă de la Spitalul Floreasca să plătească 8.000 de euro pentru a fi operată într-o clinică privată

Petrișor Peiu (AUR): Siegfried Mureșan nu va ajunge la votul Parlamentului

Victor Ponta spune care e cel mai mare obstacol pentru Siegfried Mureșan: „Eu vă anunț de pe acum că nu-l votez”

Vasile Dîncu își dorește o nouă rundă de negocieri pentru noul Guvern: „S-a ajuns ca partidele să exceleze în a trage linii roșii”

Ponta se oferă pentru funcția de premier: „Are pe cine să pună domnul președinte Nicușor Dan”

Kelemen Hunor, după întâlnirea cu Nicușor Dan: Viitorul premier „să nu fie un om care să poată fi aburit ușor cu basme”

George Simion, întrebat dacă s-a întâlnit cu Nicușor Dan la Vila Lac: „Următoarea întrebare, vă rog”

La suprafaţă arată ca o clădire de birouri obişnuită. În subsol, se găsește însă un adevărat refugiu în caz de cutremur.

Este o încăpere de peste 300 de metri pătraţi. Constructorul a fost obligat să ridice adăpostul atunci când clădirea a fost proiectată. O calamitate sau o alarmă de bombardament ar aduna aici peste 400 de oameni. Adăpostul este dotat cu filtre de aer şi conducte ce aduc oxigenul din exterior. În cazul în care clădirea s-ar prăbuşi, evacuarea sinistraţilor nu ar fi o problemă.

Important la un astfel de adăpost este și evacuarea. Totul se face cu ajutorul unui tunel. Sunt cazuri însă în care această evacuare din zona de adăpost e destul de dificilă. Ai de parcurs uneori 20 de metri târâș, pe sub pământ, în cazul în care intrarea normală este blocată în totalitate.

Este însă foarte important, spun salvatorii, să-ți păstrezi cumpătul. În 15-20 de minute, poți ieși la suprafață, asta chiar dacă tot ce înseamnă cladiri din jurul tău pot fi la pământ.

La alţi câţiva kilometri distanţă, echipa Digi24 a coborât în subsolul unui bloc vechi de peste 40 de ani. Aici, administratorul blocului este cel care încearcă să întreţină cei aproape 300 de metri pătraţi destinaţi adăspotirii oamenilor fugiţi din calea unui cutremur, de exemplu.

Mecanismele de ventilare sunt vechi, dar încă funcţionale. Refugiile subterane sunt cele mai sigure în caz de calamitate. Nu la fel s-ar putea spune despre clădirile vechi din centrul Capitalei. Aici, un cutremur de peste șase grade ar pune la pământ sute de clădiri. Peste 370 dintre ele sunt expertizate cu grad 0 de pericol. În plus, mulţi dintre oameni nu au fost informaţi unde să se refugieze în caz de cutremur.

Autorităţile au făcut însă un plan de urgenţă. 12 tabere de sinistraţi au fost stabilite la adrese fixe, în cele 6 sectoare ale Bucureştiului. Stadionul naţional sau metroul ar mai putea găzdui alte câteva sute de mii de oameni evacuaţi în caz de urgenţă. În Bucureşti, autorităţile spun că peste 600.000 de oameni ar putea fi adăpostiţi în caz de calamitate.