Seceta poate scumpi curentul electric

Nave blocate, circulație paralizată de luni întregi. Seceta extremă prelungește criza de pe Dunăre

Diana Buzoianu acuză PSD că blochează învestirea Guvernului Mureșan: „Un guvern cu puteri depline nu este un moft politic”

Grindeanu, atac la adresa PNL și USR: „După alegeri, veți încăpea toți într-un lift. Fără să vă înghesuiți”

Un zbor Dubai-Tel Aviv a aterizat în Arabia Saudită după o alertă de deturnare. Israelul a trimis avioane de vânătoare

Sarea ascunsă din alimente, pericol pentru sănătate. Cât de ușor depășim doza zilnică fără să știm

Românii cheltuie lunar sute de lei pe alcool și țigări și doar 23 de lei pe educație. Cum explică specialiștii paradoxul

Momentul în care Călin Georgescu a fost ridicat de polițiști și dus la Arestul Central al Capitalei

EPPO: Peste 1 milion de telefoane SH au fost vândute ca noi în 19 țări europene, inclusiv în România. Pagube de 300 de milioane de euro

Palatul Finanțelor din Oradea, de la ruină la bijuterie. Istoria zbuciumată a clădirii ridicate acum peste 120 de ani

În acest moment, 50% din curentul electric livrat populaţiei vine din hidrocentrale şi din reactoarele nucleare de la Cernavodă. Este cea mai ieftină energie electrică din sistem: 120 de lei pentru fiecare megawatt hidro şi 158 de lei pentru un megawatt nuclear.

Problema este că ambii producători au o vulnerabilitate comună - depind de debitul Dunării. Iar acum acesta a atins la Porţile de Fier doar 2.500 de metri cubi pe secundă.

„Putem vorbi de debite reduse cu 50% faţă de anul trecut. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi pe râurile inferioare, cu debite foarte mici, mult sub debitele multianuale şi implicit gradul de umplere în lacuri este cu 25% mai mic. Facem eforturi în august să nu intrăm pe pierdere”, a declarat Remus Borza, administrator Hidroelectrica.

Cum cea mai mare hidrocentrală funcţionează la cota de avarie, peste 30% din energia produsă în ţară este livrată de termocentrale. Însă acestea au preţuri aproape duble, iar efectul se poate transpune în creşterea facturilor.

Situaţia poate deveni şi mai gravă dacă seceta se prelungeşte şi nu va fi suficientă apă de răcire pentru reactoarelor de la Cernavodă.

Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica a spus că „în principiu activitatea centralei de la Cernavodă poate fi afectată de nivelul Dunării. Dacă mă întrebaţi dacă astăzi poate fi afectată, răspunsul este cu siguranţă nu. De exemplu noi utilizăm un indicator care se numeşte metri-Dunăre la nivelul Mării Baltice, pentru că este cel mai jos şi măsurătorile încep de acolo.”

În 2003, singurul reactor de atunci al centralei a fost oprit din cauza secetei.