Sfântul Andrei, sărbătorit de credincioşi. Mii de oameni au participat la pelerinaj, inclusiv premierul Victor Ponta
Ziua de 30 noiembrie deosebit de importantă pentru ortodocşii români: este sărbătorit Sfântul Andrei, cunoscut ca „Ocrotitorul României”, sau cel care i-a creştinat pe români. Este ziua în care sute de mii de români îşi aniversează onomastica. Mii de persoane au participat la slujba oficiată de călugării Mănăstirii Sfântului Andrei. Aici a venit și premierul Victor Ponta.
ACTUALIZARE 13:25 Premierul Victor Ponta a spus că s-a rugat pentru fiul său, Andrei, și pentru cei care au sărbătoriți în familie. El a mai spus că a ales să stea la rând cu ceilalți pelerini din respect pentru aceștia. „Nu m-am dus niciodată în față, ar fi un semn de lipsă de respect prntru cei care stau la coadă. Și, după cum ați văzut, nu mi-a căzut rangul, ca să zic așa”, a adăugat Victor Ponta.
ACTUALIZARE 11:50 Premierul a ajuns la Peștera Sfântului Andrei. Victor Ponta a venit de la București cu un elicopter.
Legenda sfântului apostol Andrei
Legenda spune că apostolul Andrei a intrat pentru prima oară pe teritoriul strămoşilor noştri prin zona Dobrogei, şi-a găsit adăpost într-o grotă şi a început să convertească la creştinism populaţia acelor vremuri. În timp, peştera sa a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi. Încă de vineri seară, sute de persoane din toate colţurile ţării se adunaseră la Mănăstirea Sfântului Andrei din localitatea Ion Corvin. Au asistat la slujbă, s-au rugat în peşteră şi au dormit în maşini ca să fie siguri că vor prinde un loc cât mai bun la slujba de sâmbătă, când se roagă, ca în fiecare an, pentru sănătate şi prosperitate.
Noaptea a fost foarte rece, temperaturile scăzând până la -4 grade Celsius.
La sărbătoare sunt aşteptate peste 20.000 de persoane, astfel încât comercianţii au pus pe picioare un mic talcioc. S-au încălzit la foc şi au servit clienţii care au vrut să cumpere suveniruri religioase, dulciuri sau gustări: covrigei, baclava, halva, ciocolată de casă, nuga, turtă dulce sau acadele.
La sfârşitul liturghiei, oamenii pot lua aghiazmă, iar Arhiepiscopia Tomisului a pregătit pentru ei o masă de pe care nu vor lipsi preparatele de post.
Pregătiri la Mănăstirea Sfântului Andrei:
Câţi dintre români poartă numele Sfântului Andrei:
Din cei aproape 720.000 de români care îşi serbează onomastica, mai mult de jumătate sunt bărbaţi. Peste 368.000 au în certificatul de naştere numele sfântului sau derivate ale acestuia.
Peste 346.000 dintre ei se numesc Andrei, iar alţi 12.000 au primit numele de Andraş. Întâlnite mai sunt şi numele de Andreas sau Endre.
Dintre româncele cărora astăzi li se fac urări, peste 290.000 se numesc Andreea. Alte 26.000 poartă numele de Andra.
Ce tradiţii sunt legate de această sărbătoare:
De noaptea Sfântului Andrei se leagă tradiţii sau superstiţii precreştine, din care puţine se mai păstrează astăzi. Era vremea în care umblau spiritele celor morţi care nu au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. Pentru a se feri de ele, oamenii ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Era şi noaptea în care fetele credeau că îşi pot visa ursitul dacă dorm cu busuioc sub pernă.
O tradiţie care se păstrează este cea legată de boabele de grâu puse la încolţit. Oamenii cred că, dacă acestea vor creşte, atunci vor avea un an bogat.
717.602 de români sunt sărbătoriţi de Sfântul Andrei, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne:
- 368.523 bărbaţi;
- 349.079 femei.
Poartă numele Sfântului Andrei:
- Andrei: 346.959;
- Andraş: 12.316;
- Andreas: 4.208;
- Endre: 3.237;
- Andreea: 293.745;
- Andra: 26.325;
- Andrea: 21.442;
- Andreia: 7.205;
- Andruţa sau Andruşa: 356.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
